Domnul Popescu a găsit cumpărător pentru mașina sa veche, însă Victor Ponta i-a făcut o SURPRIZĂ

Cumpărătorul mașinii și cel al garsonierei nu pot plăti 50.000 de lei cash și restul de 1.000 de lei, respectiv de 2.000 de lei, prin bancă, ci trebuie să transfere prin intermediul băncii toată suma pe care o au de achitat. Ei ar putea să încerce să plătească prin bancă doar sumele care depășeșc plafonul, dar specialiștii spun că legea nu este extrem de clară la acest capitol, deci cei doi ar putea fi pasibili de amendă.

Desigur, aceste tranzacții nu vin fără costuri suplimentare pentru că băncile percep comisioane, ce-i drept reduse față de suma totală transferată, atât pentru realizarea tranzacției, dar și pentru retragerea banilor în numerar din conturi. Astfel, dacă într-o zi se efectuează la o bancă 150 de astfel de tranzacții, cu un comision de 6-8 lei, banca obține până la 1.200 de lei. Dacă 150 de persoane retrag în aceeași zi banii din bancă, deci nu fac retrageri programate, banca le taxează, spre exemplu, cu 1% din valoarea sumei. La 150 de retrageri de 51.000 de lei câștigă 510 lei de la fiecare persoană, deci 76.500 de lei pe zi.

Dacă îți programezi însă retragerea sumei din bancă poți să plătești doar un comision redus, în jur de 8 lei, în funcție de banca aleasă.

Desigur, dacă domnul Popescu nu are un cont, el trebuie să își deschidă unul, deci să plătească alți câțiva lei la bancă. Totodată, dacă cumpărătorul mașinii lui depune banii vineri seară, domnul Popescu trebuie să aștepte până luni dimineață sau la prânz pentru a-i putea ridica.

Descarcă aici documentul legii 70/2015, așa cum a fost publicat în Monitorul Oficial

Plafonul de 50.000 de lei numerar nu este singurul reglementat de legea nr.70/2015 „pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar”. Aceasta se adresează și plăților și încasărilor de numerar efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică. Toți vor realiza de acum numai prin instrumente de plată fără numerar plățile care depășesc 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei.

Plățile și încasările în numerar se pot face în funcție de mai multe condiții. Încasările de la persoanele fizice și juridice de mai sus se pot face doar în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei de persoană. Încasările efectuate de magazinele de tip cash&carry de la persoanele de mai sus, se fac în limita a 10.000 de lei de persoană.

Plăți din avansuri spre decontare, cum ar fi plecarea unui angajat în delegație, se fac în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit astfel de avansuri.

Este interzisă fracționarea sumei de încasat în mai multe tranșe de la beneficiari pentru facturi a căror valoare este mai mare de 5.000 de lei, respectiv mai mare de 10.000 de lei, la magazinele cash&carry, dar și fragmentarea facturilor pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 de lei, respectiv de 10.000 de lei.

Sunt interzise, totodată, plățile fragmentate, adică fracționarea sumei de plată în mai multe tranșe, la plățile către furnizorii de bunuri sau servicii pentru facturi mai mari de 5.000 de lei, respecitv 10.000 de lei, către magazinbele cash/carry.

Încasarea numerarului ca primiri de împrumuturi sau cesiuni de creanțe sau contravaloarea unor livrări de bunuri și servicii făcută de acestea de la persoane fizice se poate face doar în limina unui plafon zilnic de 10.000 de lei de persoană.

Aceste condiții nu se aplică și atunci când vine vorba de livrarea unor bunuri sau prestarea unor servicii cu plata în rate, dacă între cele două părți au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

În cazul firmelor și al persoanelor fizice autorizate, pentru facturile aferente bucurilor returnate sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 de lei, respectiv de 10.000 de lei în cazul magazinelor de tip cash&carry, restituirea sumelor poate fi efectuată, peste aceste valori numai prin instrumente de plată fără numerar.

Cât de clară este legea, în opinia specialiștilor

Noțiunea de fragmentare nu este foarte explicită în lege, susține Dan Bădin,partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România.

„ÎIntr-adevar, este interzisă fragmentarea tranzacției și a sumei de plată, dar nu este foarte clar în lege ce înseamnă fragmentare. Dacă este evident că împărțirea unei sume prin plata ei în mai multe componente în cursul aceleiași zile este un caz de fragmentare, nu este la fel de evident dacă este considerată o plată fragmentată plata în tranșe (plați parțiale în zile diferite) sau plata făcută în aceeași zi parțial cash și parțial prin bancă”, a declarat pentru gândul Bădin.

„Eu tind să cred că ultimele două exemple nu ar trebui să intre în definiția fragmentării, de aceea, pentru exemplul oferit – vânzarea unei mașini cu prețul de 51.000 lei – pe lângă varianta plății integrale prin bancă, cred că este posibilă spre exemplu, și varianta plății parțiale cash pentru o sumă sub 50.000 lei și plata diferenței prin transfer bancar, sau două sau mai multe plăți făcute în limita plafonului și în zile diferite”, adaugă el.

Din punctul său de vedere, nelămuririle rămân valabile și în cazul tranzacțiilor făcute între persoane juridice și persoane fizice, dar și între două persoane juridice.

Cât de eficiente sunt noile măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Dan Bădin explică, totodată, că unul dintre scopurile introducerii acestei măsuri a fost acela de combatere a evaziunii fiscale, dar se întreabă cât de eficientă va fi cu adevărat.

„Este evident că plățile prin bancă vor duce la o urmărire facilă a tranzacțiilor și acestea vor fi fiscalizate probabil integral, dar adevarata întrebare este dacă tranzacțiile prin care ambele parți ale tranzacției nu le vor fiscalizate vor fi afectate. Cazul clasic al întrebării – „vrei cu factură [preț mai mare] sau fără factura? [preț mai mic]” nu cred că va fi afectat major de noile prevederi privind limitarea plaților în numerar. Esențial mi se pare ca pentru tranzacții să existe facturi, bonuri fiscale, contracte care să reflecte prețul real al acestora, iar legea despre care vorbim nu mi se pare că va avea un impact deosebit în această privință”, spune partenerul Deloitte România.

„În consecință mă aștept ca noile prevederi privind limitarea plăților în numerar să apară un impact pozitiv în ceea ce privește diminuarea evaziunii, dar nu semnificativ”, adaugă el.

Cu cât sunt amendate persoanele care încearcă să facă tranzacții în numerar peste plafon

Dacă firmele, persoanele fizice autorizate sau persoanele fizice sunt prinse cu tranzacții mai mari, ele vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 10% din suma încasată sau plătită care depășește plafonul stabilit. Amenda nu poate fi mai mică de 100 de lei.

Deci, dacă cel care cumpără mașina domnului Popescu este prins încercând să îi dea toți banii numerar, 51.000 de lei, el va fi amendat cu 10% din 1.000 de lei, adică 100 de lei. Dacă domnul Ionescu vrea să îi dea toți banii în mână proprietarului din Onești pentru garsonieră, el va fi amendat cu 200 de lei.

Care sunt excepțiile de la lege

Prevederile acestei legi nu se aplică trezoreriei statului, instituțiilor de credit, instituțiilor emitente de monedă electronică, instituțiilor care prestează servicii de plată, autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către BNR, instituțiilor financiare nebancare și entităților care efectuează operațiuni de schimb valutar pentru operațiunile specifice activității pentru care acestea au fost autorizate, precum și operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.

Plafoanele de mai sus se aplică și în cazul operațiunilor de încasări și plăți în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoanele prevăzute se face în funcție de cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data efectuării operațiunilor de încasări sau plăți.

Cum se făceau tranzacțiile în numerar până acum

Înainte de intrarea în vigoare a legii nr.70/2015, plățile în numerar se făceau astfel:

– 10.000 lei/zi numerar către persoane juridice;

– 5.000 lei/zi numerar către același furnizor;

– 10.000 lei/zi numerar în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul cash&carry.

Nu existau limitări legale pentru operațiunile cu numerar făcute de alți operatori economici decât firmele, respectiv liber profesioniștii, persoanele fizice autorizate, întreprinderile familiale și întreprinderile individuale.

Nu existau norme legale clare nici la încasările și plățile dintre operatori economici și persoane fizice și nici între două persoane fizice.

De ce au fost prevăzute aceste plafoane la tranzacțiile în numerar

Se dorește ca prin implementarea acestor plafoane la tranzacțiile în numerar să se reducă evaziunea fiscală din România, dar și posibilitatea apariției spălării de bani, se arată în expunerea de motive a legii.

„La nivelul țărilor europene se înregistrează tendința de limitare continuă a încasărilor și plăților în numerar, întrucât s-a constatat că utilizarea numerarului favorizează evaziunea fiscală și apariția activităților de spălare a banilor. Astfel, Italia, prin așa zisele (…) nu numai că a limitat plățile în numerar la pragul de 1.000 de euro, ci impune restricții și cu privire la eliberarea de numerar, cecuri la purtător sau cecuri poștale. Astfel, pentru sume mai mari de 999,99 de euro, băncile sau oficiile poștale au obligația să înregistreze numele beneficiarului și să încrie pe cec clauza că nu este transferabil”, se explică în expunerea de motive a legii inițiate încă de pe vremea ministrului de Finanțe Ioana Petrescu și a ministrului delegat pentru buget Liviu Vionea.

Descarcă aici expunerea de motive a legii 70/2015

În același document se explică și că în Banca Centrală Europeană a acordat mai multe avize pentru proiecte de legi care vizează limitarea plăților în numerar. În Finlanda, spre exemplu, a apărut un proiect de lege care prevedea ca angajatorii să plătească salariile în conturi bancare desemnate de angajați. „Scopul este de a reduce utilizarea de numerar și, prin urmare, să facă mai dificil pentru angajatori efectuarea de plăți de salarii fără documente justificative”, se mai menționează în expunerea de motive.

Un alt proiect de lege privind limitarea plăților în numerar a fost inițiat în Belgia. Acesta conține măsuri pentru lupta împotriva fraudei și include, printre altele, prevederi care limitează plățile în numerar de la 5.000 de euro la 3.000 de euro, dar și amenzi de până la 225.000 de euro pentru încălcarea legii.