Draghi a anunțat programul de salvare a Europei: BCE va „injecta” în economie 60 de miliarde de euro pe lună până în 2016. UPDATE

UPDATE 15:50 Euro s-a depreciat după anunțul făcut de președintele BCE. Moneda europeană a pierdut 0,7% față de dolar, cursul ajungând la 1,1532 dolari/euro.

Pe de altă parte, indicele bursier Stoxx Europe 600, care urmărește evoluția celor mai importante acțiuni europene, a câștigat 1% după declarațiile lui Mario Draghi, notează Bloomberg.

Totodată, prețul petrolului a crescut ușor, cu 0,6%, ajungând la 48,09 dolari pe baril la bursa de la New York.

UPDATE 15:30 Mario Draghi, președintele BCE, a anunțat programul de relaxare cantitativă.

Pe baza analizelor noastre monetare și economice am realizat o prognoză a evoluțiilor prețurilor și am luat mai multe măsuri. Am decis lansarea unui program extins de achiziție de active. Achizițiile lunare de active private și guvernamentale (obligațiuni, n.r.) se va ridica la 60 de miliarde de euro pe lună”, a declarat Mario Draghi, președintele BCE.

Acesta va începe în martie și se va derula până la finele anului viitor. Șeful BCE a adăugat că inflația se va situa sub 2%, dar aproape de acest nivel.

UPDATE 15:20 Merkel: Deciziile BCE nu trebuie să devieze cursul reformelor în țările europene

Deciziile BCE nu trebuie să devieze cursul reformelor în țările europene, a declarat joi, la Davos, cancelarul german Angela Merkel.

„Decizia BCE nu trebuie să abată din drum reformele necesare pentru guvernele europene”, a spus Merkel, potrivit Mediafax.

UPDATE 15:10 BCE a menținut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

BCE a menținut dobânda cheie de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%.

„Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% și, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituției europene, transmite Mediafax.

În Frankfurt, la 14:30 (15:30 ora României) Mario Draghi, șeful Băncii Centrale Europene (BCE), se va angaja să lanseze un program de relaxare cantitativă în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, notează Bloomberg.

Relaxarea cantitativă este folosită de băncile centrale pentru a stimula economia atunci când măsurile convenționale de politică monetară nu dau rezultate. Mai exact BCE va achiziționa obligațiuni, titluri prin care statele se împrumută (în general de pe piețele financiare) pentru a finanța datoria publică. Scopul acestei măsuri este de a ajuta statele îndatorate din zona euro, dar și de a combate deflația și problemele economice din zona euro.

Un program similar a fost încheiat de Rezerva Federală (banca centrală a Statelor Unite) în urmă cu trei luni. Faptul că BCE a ajuns în această situație marchează încă un moment critic în istoria monedei și a unității europene pe care o reprezintă, notează jurnaliștii străini.

Analiștii atrag atenția că în lipsa unor reforme și măsuri eficiente, creșterea șomajului și creșterea economică anemică îi vor determina pe cetățenii europeni să voteze pentru politicieni care sunt de părere că integrarea europeană a mers prea departe. Situația din Grecia susține acest argument. Cetățenii eleni vor ieși pe 25 la vot, favorit pentru alegerile parlamentare fiind partidul de extremă stânga Syriza, partid care respinge politicile de austeritate impuse de creditorii internaționali ai Greciei.

„Miza este credibilitatea și unitatea politicilor monetare din zona euro”, a comentat Daniel Gros, directorul Centrului de Studii Europene din Bruxelles.

BCE a tăiat deja dobânzile la care împrumută băncile din zona euro la minime istorice, a început să achiziționeze active din sectorul privat și a canalizat sute de miliarde de euro în credite ieftine pentru bănci în speranța că acestea vor „arunca” banii în economia reală pentru a stimula creșterea.

Singura opțiune rămasă este relaxarea cantitativă, o politică folosită de Rezerva Federală, de Banca Japoniei, dar și de Banca Angliei pentru a revigora creșterea economică de la instalarea crizei financiare. Liderii din zona euro doresc să prevină astfel o spirală deflaționistă.

În decembrie, inflația anuală din zona euro s-a situat la -0,2%, iar cea din UE la -0,1%. Deflația, fenomenul opus inflației, presupune o scădere generală a prețurilor, atât a bunurilor și serviciilor, cât și a muncii (salarii) sau a capitalului (dobânzi). Cristian Socol, consilier economic al premierului Victor Ponta, puncta, într-un comentariu în Ziarul Financiar, că pe termen scurt „fenomenul are efecte pozitive nete, dacă procesul este unul de durată mare, sustenabil, efectele negative sunt nete”. Spirala deflaționistă (cu care s-a confruntat Japonia, spre exemplu) este periculoasă deoarece presupune o scădere a cererii, urmată de o scădere a producției industriale. Deflația înseamnă și o scădere a consumului. Populația ar putea amâna anumite achiziții, așteptând ca prețurile să scadă în continuare, în timp ce companiile ar putea alege să reducă investiții dacă acestea s-ar dovedi mai puțin profitabile. Automat, veniturile statului scad.

Prin cumpărarea de obligațiuni suverane, BCE s-ar angaja ferm să împingă în sus inflația din zona euro, dar ar genera și un „efect de portofoliu” prin care investitorii s-ar îndrepta și către alte active, unele din afara zonei euro.