DRUMUL LEMNULUI ROMÂNESC ÎN LUME. Topul statelor în care România a exportat cea mai mare cantitate de lemn în ultimii 11 ani

gândul vă prezintă o analiză detaliată a exporturilor de lemn ale României din ultimii 11 ani. Fie în stare brută, fie prelucrat sau sub formă de obiecte decorative, de mobilier pentru uz casnic sau pentru spații de birouri, lemnul românesc ajunge în cantități din ce în ce mai mari în străinătate.

Doar în ultimii 11 ani, peste 32,66 milioane de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje și până la lână de lemn, foi de furnir și alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de gândul.

Dacă pe parcursul anului 2002, România exporta în state din întreaga lume circa 1,98 milioane de tone de lemn și de produse fabricate din lemn, nouă ani mai târziu exporturile de lemn românesc atingeau cel mai ridicat nivel al ultimilor 11 ani, de 4,96 milioane de tone. Totodată, anul trecut, s-a înregistrat, potrivit datelor provizorii obținute la solicitarea gândul din partea INS, al doilea cel mai ridicat nivel al exporturilor la acest capitol, de 4,69 milioane de tone.

În topul marilor importatori de lemn românesc din perioada 2002 – 2012 se găsesc state precum Egipt, Turcia, Italia, Austria, Siria, Ungaria, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Liban, Germania, Grecia și Japonia. În fiecare dintre aceste țări, România a exportat în ultimii 11 ani peste un milion de tone de lemn, fie el brut sau prelucrat.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date INS)

Topul marilor state importatoare de lemn provenit din România

Principalul importator al lemnului românesc, în formă brută sau prelucrată, a fost, în perioada 2002 – 2012, Egiptul. Aici a ajuns, în ultimii 11 ani, o cantitate de circa 3,14 milioane de tone de lemn – de la lemn brut, la traverse pentru căi ferate, foi de furnir și panouri fibrolemnoase. Tot aici, pe parcursul anilor, au ajuns și plăci de tip OSB, utilizate în construcții, lăzi, coșuri, scânduri și mobilier pentru birouri, toate importate din România.

Al doilea mare importator de lemn românesc a fost, în aceeași perioadă, Turcia. De-a lungul timpului, în acest stat au ajuns sub diferite forme peste 2,80 de milioane de tone de lemn. În perioada 2002 – 2012, turcii au importat din România atât plăci OSB, placaje și frize de parchet, cât și rame pentru tablori, fotografii sau oglinzi, coșuri, lădițe și panouri asamblate pentru acoperirea podelei și a șindrilei.

Locul al treilea în topul marilor importatori de lemn din țara noastră este ocupat de Italia, unde în ultimii 11 ani au ajuns mai mult de 2,70 de milioane de tone de lemn provenit din România, iar următoarele poziții ale clasamentului sunt ocupate de Austria și de Siria, cu importuri de peste 2 milioane de tone.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date INS)

Lemnul românesc a ajuns pe parcursul ultimilor ani și în destinații exotice precum Bahrein, Tunisia, Maroc, Indonezia, Insulele Virgine Britanice, Mauritania, Costa Rica, Trinidad Tabago sau Haiti, conform datelor INS.

Topul celor mai exportate cinci sortimente de lemn și de produse fabricate din lemn din ultimii doi ani

Anul trecut, din România au fost exportate circa 4,69 milioane de tone de lemn, cu 265.351 de tone mai puțin decât în 2011, potrivit datelor obținute de gândul din partea INS.

Lemnul tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 milimetri a fost exportat în 2012 în cea mai mare cantitate, de 1,88 milioane de tone, iar cele mai mari cantități, peste 27.000 de tone, au ajuns în state precum Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Japonia, China, Turcia, Liban, Iordania, Siria, Austria, Italia, Irak, Israel, Kuweit și Tunisia.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date INS)

Și în urmă cu doi ani acesta era tipul de lemn cel mai exportat din România, în 2012 însă cererea a crescut cu peste 54.000 de tone.

Totodată, potrivit datelor INS, țările care exportau cea mai mare cantitate din acest sortiment în urmă cu doi ani erau tot Egipt, Emiratele Arabe Unite și Japonia, acestea fiind urmate apoi de Siria, Arabia Saudită, China și Liban.

Pe locul al doilea în topul celor mai mari cantități de lemn exportate din România pe parcursul anului trecut, 957.587 de tone, se găsesc plăcile aglomerate, cele de tip OSB, folosite în construcții, și alte panouri similare. Cea mai mare parte a acestora au ajuns în state precum Turcia, Coreea de Sud, Italia, Ucraina, Polonia, Rusia, China, Moldova, Ungaria, Israel, Serbia, Liban și Taiwan.

Plăcile aglomerate și panourile utilizate în construcții se aflau, în 2011, pe locul al treilea în clasament, cu circa 621.000 de tone trimise la export. Atunci cea mai mare parte a lor era importată de state precum Coreea de Sud, Ucraina, Italia, Polonia, Israel și Ungaria.

Lemnul de foc, precum trunchiurile, butucii, vreascurile, dar și rumegușul și alte resturi de lemn au fost exportate și ele în cantitate mare anul trecut din țara noastră. Peste 764.000 de tone au fost trimise, printre altele, în țări ca Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria sau Grecia.

În urmă cu doi ani acesta era al doilea cel mai exportat tip de lemn, cu 1,23 milioane de tone trimise în străinătate. Marile importatoare de lemn de foc din România erau la acea dată Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia și Bulgaria. În total, doar în aceste state au ajuns circa 1,2 milioane de tone de lemn de foc românesc.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Următoarele cele mai exportate produse din lemn pe parcursul anului trecut, la fel ca în 2011, au fost panourile fibrolemnoase și lemnul brut, curățat de ramuri sau cojit. În total, cele două au însumat în 2012 o cantitate de 672.450 de tone, cu aproape 200.000 de tone mai puțin decât în urmă cu doi ani.

Ce trimitea România la export în 2002

Exporturile de lemn ale României din anul 2002 au fost cu 2,71 milioane de tone mai reduse decât cele de anul trecut. Sortimentul de lemn trimis la export în cea mai mare cantitate în acea perioadă, 1,37 milioane de tone, era tot cel tăiat sau despicat longitudinal.

Statele care importau acest tip de lemn în cea mai mare cantitate erau Egipt, Arabia Saudită, Ungaria și Siria.

Locul secund era ocupat de panourile fibrolemnoase, cu 192.489 tone, iar cel terț de lemnul brut, cojit, curățat de ramuri sau ecarisat, 69.460 tone. În mare parte, panourile ajungeau din România în Arabia Saudită, Siria, Turcia, Egipt, Grecia și China.

La polul opus, se aflau la acea vreme lemnul machetat și încrustat, cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie, statuetele și obiectele ormanentale, dar și butoaiele, lemnul pentru dogărie, lână și făina de lemn care însumau o cantitate de doar 2.853 tone ajunsă la export.

Cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie și celelalte obiecte ornamentale ajungeau de cele mai multe ori în state precum Italia, Germania, Franța, Ungaria, Austria și Olanda, în timp ce lâna și făina de lemn românească era importată doar de către germani și de către francezi.

Industria de prelucrare a lemnului, o tradiție în România

În țara noastră, industria de prelucrare a lemnului a început să se dezvolte în jurul anului 1900. În anii ’80, industria de exploatare forestieră, alături de cea de prelucrare a lemnului și de cea a mobilei se poziționa pe poziția 20 la nivel mondial, aceasta devenind una dintre cele mai importate ramuri de producție pentru România. Circa 70% din producția realizată în țară era trimisă la export, potrivit Business Magazin.

După anii ’90, a avut loc retehnologizarea în această industrie, mare parte din investiții provenind de la companii străine. În prezent, cei mai mari exportatori de lemn din România sunt austriecii și turcii.

NOTĂ: Datele obținute la solicitarea gândul din partea INS care au stat la baza acestei analize au atât caracter definitiv și semidefinitiv, cât și caracter provizoriu, astfel:

– datele pentru anul 2012 au caracter provizoriu;

– datele pentru anul 2011 au caracter semidefinitiv;

– datele pentru perioada 2002 – 2010 au caracter definitiv.

La realizarea hărții au fost luate în considerare date ale INS privind cantitatea de lemn și de produse fabricate din lemn exportate din țara noastră, împărțite în următoarele categorii:
– lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de așchii sau particule; rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare;
– cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din nuci), chiar aglomerat;
– lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm;
– plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rașini sau cu alți lianți organici;
– panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu rășini sau alți lianți organici;
– lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat;
– lăzi, lădițe, coșuri, cilindri și ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleți simpli, boxpaleți și alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleți, din lemn;
– alte articole din lemn;
– placaj, lemn furniruit și lemn stratificat similar;
– lucrări de tâmplărie și piese de dulgherie pentru construcții, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua și șindrile („shingles” și „shakes”), din lemn;
– foi pentru furnir (inclusiv cele obținute prin tranșarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar și alt lemn tăiat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare;
– lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit;
– lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile;
– lemn pentru dogărie; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare;
– traverse din lemn pentru căi ferate sau similare;
– rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare;
– articole de masă sau de bucătărie, din lemn;
– lemn marchetat și lemn încrustat; sipete, casete și cutii pentru bijuterii sau argintărie și articole similare, din lemn; statuete și alte obiecte de ornament, din lemn; articole de mobilier din lemn;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri;
– unelte, suporturi și mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade și șanuri pentru încălțăminte, din lemn;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării;
– butoaie, cuve, putini și alte produse de dogărie și părțile lor, din lemn, inclusiv doagele;
– lână de lemn; făina de lemn.