După căderea comunismului era UN CIMITIR INDUSTRIAL. The Economist: ORAȘUL cu care România se poate LĂUDA

„Clujul, un oraș din Transilvania, arată unei țări intrate la apă cum poate să se dezvolte,” începe articolul din publicația The Economist. 

Chiar dacă din 1990, 3-4 milioane de români au plecat peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, Clujul a reușit să își crească populația. Însă chiar și acest oraș se confruntă cu un deficit al forței de muncă, notează publicația.

Începând cu 1 ianuarie, România preia președinția reuniunilor ministeriale ale UE, dar Comisia Europeană a atenționat guvernul că reformele anticorupție, infrastructura și sistemul public de sănătate sunt puncte slabe. Deloitte plasează România pe ultimul loc în UE privind calitatea vieții.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

În aceste condiții, în mod surprinzător, în Transilvania există un oraș în care oamenii se simt mândri. Cluj Napoca este unul dintre cele două orașe ale României a cărui populație crește, în loc să scadă. Deja este prea mic pentru cei 450.000 de locuitori. Primarul Emil Boc a promis, potrivit The Economist, că urmează să se construiască locuințe pentru 200.000 de oameni. Activitatea de bază a Clujului, spune Boc, este susținută de cei aproximativ 100.000 de studenți.

După căderea comunismului, Clujul era „un cimitir industrial„, își amintește Călin Hintea, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Primarul de atunci și-a petrecut mandatul instigând la revoltă împotriva minorității maghiare. Abia în 2007, Clujul a început să se dezvolte, când primarul Emil Boc, împreună cu Hintea, au făcut un plan strategic de dezvoltare. Acum, Clujul este sediu pentru 1.350 de companii de IT și pentru 20.000 de ingineri și dezvoltatori de software, în creștere de la 12.000, câți erau în 2014.

La cinci ani de la ascensiunea sa spectaculoasă, Clujul a început să își atingă limitele. O cincime din populația aptă de muncă a României a plecat peste hotare. Și Clujul se confruntă cu un deficit al forței de muncă și cereri de salarii tot mai mari. Wouter Reijers, un afacerist olandez,  își plătește angajații din IT dublu față de acum cinci ani. În construcții, situația este mai dramatică. Fără muncitorii din Vietnam, în oraș nu s-ar mai putea construi nimic.

Între timp, în centrul vechi al Clujului, au apărut noi restaurante, iar clădirile istorice au fost restaurate. Dar boom-ul acesta a dus la creșterea prețurilor la proprietăți. Chiar produsele alimentare și bunurile de uz casnic sunt mai scumpe aici decât în alte părți.

Foto: Primăria Cluj Napoca