După ce i-a pus pe românii fără venituri pe lista neagră a Fiscului, Guvernul le face un cadou amatorilor de yahturi și mașini de lux

Noul Cod Fiscal va ieftini din 2016 hainele din blănuri naturale, yahturile și alte ambarcațiuni pentru agrement cu motoare de peste 100 CP, automobilele de peste 3.000 de centimetri cubi și bijuteriile din aur și platină, cu excepția verighetelor.

Pentru aceste categorii de bunuri de lux va fi eliminată anul viitor supra-acciza introdusă în septembrie 2013. Și cafeaua, care este inclusă în prezent în categoria bunurilor de lux, va fi mai ieftină de anul viitor.

Surse din Ministerul Finanțelor au explicat pentru gândul care a fost motivul oficial al eliminării accizei pentru produsele de lux.

„Erau încasări mici și era o sarcină administrativă foarte mare. Erau declarații de depus, era un cost administrativ mare față de sumele totale încasate”, au precizat pentru gândul surse din Ministerul de Finanțe.

Cu cât s-ar putea ieftini bunurile de lux

De anul viitor produsele de lux ar putea fi mai ieftine, odată cu eliminarea supra-accizei.

Contactat de gândul administratorul unei firme din București care comercializează haine din blănuri naturale spune că de anul viitor mărfurile sale vor fi mai ieftine, „cam cu echivalentul accizei” introduse acum doi ani.

„O să scădem prețurile de anul viitor. La o haină de 2.000 de euro, preț la raft, prețul a crescut cu 62 de euro la introducerea accizei din septembrie 2013. De anul viitor se vor ieftini cam cu aceeași valoare”, a declarat pentru gândul Daniel Mărgărit, administrator al unei firme de haine din blănuri naturale.

Firma vinde haine cu prețuri cuprinse între câteva sute de euro până la mii de euro bucata. „În general s-au vândut mai bine haine cu prețuri cuprinse între 1.500- 2.000 de euro, în general sunt din blană de bizon. Una din cele mai scumpe haine vândute a costat 9.000 de euro, era din blană de samur. Avem clienți din toată societatea”, a spus Daniel Mărgărit.

Accizele pentru blănurile naturale variază în prezent în funcție de valoarea produselor. Astfel, pentru blănuri cu „valoare unitară” între 2.400 și 7.100 de lei bucata, acciza este de 236 de lei pe bucată. Pentru cele cuprinse între 7.101 lei și 14.200 de lei, acciza este de 947 de lei.
Pentru hainele de blană cu valoare unitară de peste 28.400 de lei, acciza este de 5.685 de lei pe bucată.

Și celelalte produse de lux menționate ar putea avea prețuri mai mici de anul viitor. În prezent, acciza la bijuterii din aur de peste 14 K este de 9,48 lei pe gram, iar pentru aurul de până la 14 K este de 4,74 lei pe gram.

În cazul autoturismelor cu capacitate de peste 3.000 de cmc acciza este de 4,74 lei pe cmc. În prezent, acciza pentru o mașină cu motor de 3,2 litri este de peste 15.000 de lei. Și clubul exclusivist al vânătorilor – între care se numără și socrul premierului Ilie Sârbu, și fostul premier Adrian Năstase – se numără între „câștigătorii” noului Cod Fiscal. Pasionații într-ale vânătorii vor plăti mai puțin de anul viitor pentru a se dota cu arme și muniție, pentru că din lista produselor accizabile au fost scoase și aceste categorii de bunuri.

În prezent acciza pentru arme este cuprinsă între 236 de lei, pentru arme cu valoare de până la 2.400 de lei, și 7.107 lei, pentru arme cu valori de peste 28.400 de lei.

Reduceri de accize la băuturi alcoolice. Accize în premieră pentru țigări electronice

Totodată, noul Cod Fiscal prevede o reducere a accizei la băuturi alcoolice, precum berea, șampania, care ar trebui să coste mai puțin de anul viitor. Producătorii estimează că prețurile la raft la băuturile alcoolice vor scădea cu până la 20%.

În schimb, fumătorii vor plăti cu circa 10 bani în plus pentru fiecare pachet de țigări. Și țigările electronice s-ar putea scumpi din 2016, pentru că aici vor fi introduse accize, în premieră.

Pentru cine aduce vești proaste Codul Fiscal

Gândul a scris că persoanele fără venituri vor fi obligate, cu câteva excepții, să depună de anul viitor la ANAF o declarație prin care Fiscul le va stabili ce sumă au de plătit pentru contribuția pentru sănătate (CASS), potrivit noului Cod Fiscal. Până acum persoanele care nu realizau venituri nu erau obligate să depună la fisc o declarație, iar pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public, acestea plateau CASS-ul pe șase luni în urmă.

Contribuția la sănătate pentru persoanele fără venituri va fi calculată luându-se ca bază salariul minim pe economie, acestea urmând să plătească 792 de lei pe an. În principiu, obligativitatea depunerii declarației va atrage după sine și sancțiuni, nefiind exclus ca Fiscul să ajungă chiar la executări silite.

Nu toate persoanele fără venituri vor trebui să plătească CASS. În categoria excepțiilor se numără, între altele, persoanele de până la 18 ani, elevii și studenții în vârstă de până la 26 ani, femeile însărcinate și lăuzele, persoanele cu handicap.

Pe de altă parte, românii ar putea plăti de anul viitor impozite de până la două ori mai mari pentru locuințe, potrivit noului Cod Fiscal. Acesta aduce vești proaste și pentru persoane cu profesii independente care vor plăti mai mult la stat.

Vești bune pentru cei cu mai multe case

Noul Cod îi avantajează pe cei care dețin mai multe case și pe cei cu locuințe cu o suprafață mai mare de 150 de metri pătrați. Pentru prima casă în afara celei de domiciliu se plătea până acum la primărie un impozit majorat cu 65%, pentru a doua un impozit mărit cu 150%, iar pentru a treia cu 300%. Aceste taxe majorate vor fi eliminate din 2016. La fel și cele pentru proprietățile cu suprafețe mai mari de 150 de metri pătrați.

În afară de reducerea TVA la 20% care se va aplica din 2016, măsurile de relaxare fiscală din varianta votată în primă fază de Parlament – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea „taxei pe stâlp” și a supraccizei la carburanți – au fost amânate pentru 2017.

„Modificările la Codul Fiscal, făcute fără un studiu de impact”

„În realitate sunt modificări la Codul Fiscal făcute pentru imagine, fără a se ține seama de impactul asupra economiei sau criterii de etică socială – adică fără a face vreun studiu de impact. Modificările din Parlament, negociate politic, nu au adus nimic în plus sau în bine acestor măsuri”, spune Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View.

Cabat este de părere că, în plus, cei care au inițiat modificările la Codul Fiscal nu au nicio experiență în mediul de afaceri real și nici din realitatea zilnică a românului obișnuit.

„Mai precis, oficialii respectivi nu știu cât de simplu sau complicat este să pui în practică aceste măsuri, cum poate fi urmărită și evaluată aplicarea lor și ce efecte vor avea asupra cetățenilor, respectiv companiilor”, a declarat pentru gândul Dragoș Cabat.