Investitorii au temeri că economia Chinei, a doua cea mai mare din lume, va trage în jos și alte economii importante, inclusiv a SUA. Analiștii spun că acesta ar fi un lucru înfricoșător, având în vedere ritmul lent al creșterii economiei globale din prezent.
„Avem nevoie de toată creșterea pe care o putem obține. O încetinire (economică – n.n. ) în China nu ar ajuta”, a spus David Joy, strateg la Ameriprise Financial, citat de money.cnn.com.
Investitorii din întreaga lume au intrat în stare de alertă ridicată atunci când bursa din China a început să cadă în urmă cu câteva săptămâni, ducând la prăbușirea cotațiilor la petrol, aur și cupru. Acțiunile companiilor chineze s-au stabilizat timp de câteva săptămâni după intervenția guvernamentală masivă, dar trendul s-a reluat luni, când acțiunile au căzut cu 8,5%. Miercuri însă bursa de la Shangai a crescut cu 3,5% după anunțul autorităților de reglementare privind stabilizarea piețelor, potrivit reuters.com.
Presa internațională avertizează că adevăratul motiv de îngrijorare financiară nu este Grecia, ci China, făcând o paralelă cu crahul bursei americane din 1929.
Cum ar putea fi afectată România
Căderea bursei din China ar putea afecta țara noastră indirect, prin efectul asupra prețului petrolului și asupra dolarului american, efectele putând fi mai puternice dacă dezechilibrele de pe piața bursieră chineză ar continua timp de 1-2 ani, corelate și cu anticiparea unei încetiniri a creșterii economice, susțin analiștii contactați de gândul.
Analiștii spun că în cazul în care dezechilibrele de pe piața bursieră chineză vor continua pe termen mediu, acest lucru ar afecta economiile interconectate și statele a căror destinație de exporturi este China.
Valentin Ionescu, director Direcția de Strategie și Stabilitate Financiară din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și fost director general la Bursa de Valori București, este de părere că BVB „este din ce in ce mai slab conectată cu bursele internaționale”, după cum s-a văzut din impactul nesemnificativ al crizei din Grecia asupra investitorilor pe piața românească.
„Banca Centrală a Chinei a dat asigurări că va furniza în continuare ‘lichidități masive pentru a sprijini stabilitatea pieței bursiere’ prin companii de stat care împrumută bani companiilor de brokeraj pentru a finanța achizițiile de acțiuni. Influențele asupra burselor internaționale sunt limitate pe termen scurt, corecțiile înregistrate pe indicii bursieri din China, ducând la anumite corecții secundare pe principalii indici bursieri internaționali’, a arătat Valentin Ionescu.
În opinia lui Ionescu, există totuși posibilitatea unei influențe în sensul inducerii unor fluctuații pe piețele petrolului – scăderea prețului petrolului – și a dolarului, respectiv scăderea cotațiilor mărfurilor – metalelor – din statele exportatoare in China.
„O posibilă contracție a economiei chineze pe termen mediu (1-2 ani) ar afecta economiile interconectate, în special statele producătoare de mărfuri (Australia, Noua Zeelandă, Columbia, Chile) și statele a căror principală destinație de exporturi este China, cum ar fi economiile emergente din Asia de Sud-Est”, spune Ionescu.
În cazul României, schimburile comerciale cu China au o pondere redusă în comerțul exterior, respectiv 1% în ceea ce privește exporturile românești și 3,6% în ceea ce privește importurile din China. De asemenea, investițiile străine din China în România dețineau o pondere de 0,2% în totalul investițiilor străine directe la sfârșitul anului 2013.
Lagarde: Se observă o încetinire economică, dar China e suficient de puternică pentru a face față
Pe de altă parte, șefa FMI, Christine Lagarde, a atras atenția miercuri că se observă o încetinire economică în anumite state, dând exemplu China, potrivit cnbc.com. Cea mai mare economie asiatică s-a confruntat cu turbulențe pe piețele sale bursiere, dar China suficient de puternică pentru a face față acestor volatilități.
Lagarde a dat asigurări că aceste evoluții nu vor afecta decizia FMI de a include moneda din China – yuanul – în rândul monedelor în coșul de valute SDR (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fondul Monetar Internațional în tranzacțiile internaționale. Includerea ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziția Chinei ca putere economică globală. FMI încă se așteaptă la un avans al PIB-ului Chinei de 6,8% în 2015, un ritm mai scăzut decât cel înregistrat în ultimii ani, dar aceasta ar fi o „încetinire uniformă”, potrivit șefei FMI.
Principalele turbulențe din China ar putea ajunge în SUA și de acolo mai departe
Iată principalele moduri în care turbulențele economice din China ar putea ajunge în SUA și de acolo mai departe, potrivit money.cnn.com:
Încetinirea comerțului. În următorii doi ani, comerțul între SUA și China este de așteptat că va depăși comerțul dintre SUA și Canada, cel mai mare din lume, potrivit State Street Global Advisors.
În cazul în care China încetinește drastic, se va pierde apetitul pentru produse străine, inclusiv cele făcute în America.
Vestea bună este că economia americană nu este cu adevărat alimentată de comerțul exterior. Exporturile reprezintă doar 13% din PIB, în timp ce cheltuielile de consum reprezintă mai mult de două treimi. Asta înseamnă că, atâta timp cât consumatorii nu sunt prea speriați să consume, economia Statelor Unite ar trebui să poată să facă față problemelor.
Lovitura dată firmelor americane. Circa 40% din veniturile generate de companiile cuprinse în indicele bursier S&P 500 vine de peste hotare.
O decelerare mai rapidă a creșterii în China ar cauza probleme companiilor multinaționale. Săptămâna trecută United Technologies (UTX) a estompat perspectivele sale pentru 2015 și a dat vina pe situația din China.
„Încetinirea (creșterii economice n.n.) din China este mai rea decât ne-am așteptat”, a spus Akhil Johri, director financiar la United Technologies.
Cu toate acestea, în general, directorii de companii nu s-au arătat speriați în ce privește câștigurile lor în China în această perioadă. Pentru ei, ceea ce se întâmplă în China reprezintă o sursă de îngrijorare, dar puțini directori executivi au tras semnale de alarmă cu adevărat. Unele companii, precum Apple și Nike, spun că afacerile lor merg bine în China.
Investitorii ar trebui să urmărească cu atenție evoluția datelor trimestriale raportate de unele companii cu expunere semnificativă în China, pe listă fiind American Express, Corning, DuPont, Ford, Goodyear, MasterCard, Mondelez International, Procter & Gamble și UPS.
În plus, este important de urmărit dacă Rezerva Federală este destul de îngrijorată în ce privește China pentru a întârzia o majorare a ratei dobânzii. Acest lucru pare puțin probabil în acest moment, dar banca centrală va oferi noi indicii în următoarea ședință.
China intră în criză financiară? Creșterea economică a Chinei a fost parțial alimentată de o explozie a datoriei. Acum, că economia sa încetinește, există preocupări privind împrumuturile toxice care ar putea declanșa o criză financiară care s-ar putea răspândi în toată lumea – ceva asemănător cu ce s-a întâmplat în 2008 cu ipotecile neperformante din SUA.
„O panică financiară ar putea arunca lumea în recesiune, în special dacă s-ar răspândi în toată Asia”, a declarat George Hoguet, strateg de investiții la nivel mondial în cadrul State Street Global Advisors.
Dar Hoguet crede că autoritățile din Beijing vor interveni înainte ca acest lucru să se întâmple. Guvernul Chinei are un tezaur de numerar masiv, de 4 trillioane de dolari. El deja a cheltuit foarte mult pentru a opri căderea bursei de valori, iar banca centrală a redus agresiv ratele dobânzilor pentru a ajuta economia.
Multe bănci chineze sunt, de asemenea, deținute de către guvern, ceea ce limitează efectul de contagiune în alte țări și printre investitori.
Investitorii se uită cu alți ochi la China
Chiar dacă problemele Chinei rămân, în cea mai mare parte, în interiorul propriilor frontiere, este clar că criza a schimbat modul în care investitorii se uită la China.
Acțiunile companiilor din China au crescut foarte mult, mai exact cu 150% în ultimele 12 luni, înainte de 12 iunie. Apoi s-au prăbușit cu 32%, investitorii temându-se că a fost un semnal al unor probleme economice mai profunde. Creșterea acțiunilor companiilor din China a fost alimentată de datorii, speculații masive și promovarea în mass-media de stat a cumpărării de acțiuni, potrivit money.cnn.com.
Autoritățile de reglementare din China s-au grăbit să salveze piața de capital, lansând măsuri care au ajutat la stabilizarea piețelor financiare.
China are o populație de 1,3 miliarde de locuitori fiind o economie puternic conectată cu piețele mondiale.
Companiile chineze au pierdut 3,9 miliarde de dolari în capitalizare a bursieră, valoare care este mai mare de 15 ori decât întreaga economie a Greciei, de exemplu.
Guvernul chinez a recurs la mai multe măsuri pentru a încetini scăderea bursei. Beijing a relaxat restricțiile în ceea ce privește cât de mult pot împrumuta investitorii pentru a cumpăra acțiuni, iar cele mai mari firme de brokeraj din China au anunțat un plan de 19,4 miliarde de dolari pentru cumpărarea de acțiuni în marile companii.
Autoritățile chineze au restricționat noi listări pe bursă și au suspendat între timp tranzacționarea altor mii de alte firme. Recent, operatorul chinez de reglementare a titlurilor de valoare a anunțat că orice acționar care deține acțiuni de peste 5% dintr-o companie nu vor putea vinde pachetele de acțiuni în următoarele șase luni.
Imediat după anunț, măsurile par să fi avut efect. Principalul indice al bursei de la Shanghai a recuperat 5,8 la sută, în timp ce un alt indice, al bursei de la Shenzhen, a crescut cu 3,8 la sută. Anterior, cele două piețe bursiere scăzuseră, fiecare, cu mai mult de 30 %, începând cu jumătatea lunii iunie, potrivit The Atlantic.
China, depășită de Japonia la valoarea titlurile americane deținute
China a deținut, timp de șase ani, cea mai mare parte din titlurile de stat emise de Trezoreria SUA. În acest an Japonia a depășit China, deținând acum cel mai mult din datoria guvernului american. Datele Departamentului de Trezorerie arată că Japonia deținea, la finele lunii februarie, titluri de stat americane în valoare de 1,2244 de trilioane de dolari, comparativ cu 1,2237 trillioane de dolari cât are China.