Economia Greciei, în cădere liberă, cu o săptămână înaintea alegerilor anticipate

Economia Greciei s-a contractat cu 6,5% în primele trei luni ale anului, trasă în jos de măsurile de austeritate menite să reducă deficitul bugetar, notează Reuters.

Rezultatele descurajante anunțate vineri vor reprezenta un argument în plus pentru politicienii eleni care încearcă să câștige voturile electoratului prin promisiune legate de înlăturarea măsurilor prin care s-au tăiat salariile și s-au majorat taxele și impozitele. Aceste măsuri au fost însă convenite cu creditorii internaționali ai Greciei în schimbul acordurilor de sprijin financiar.

La sfârșitul săptămânii viitoare, în Grecia va avea loc o nouă rundă de alegeri parlamentare deoarece scrutinul organizat la începutul lunii mai a produs un parlament fragmentat politic și incapabil să numească un executiv.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Grecia a primit până în prezent 240 de miliarde de euro de la FMI, UE și Banca Mondială

Oficial, Grecia a intrat în al cincilea an consecutiv de recesiune, în condițiile în care creditorii săi internaționali, respectiv Uniunea Europeană (UE), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM), au pompat până în prezent 240 de miliarde de euro pentru salvarea statului elen.

Primul acord de finanțare a fost semnat cu așa-numita „troika” în 2010, când Grecia a primit un 110 miliarde de euro deoarece costurile de împrumut ale statului se majoraseră atât de mult încât nu mai era sustenabilă finanțarea de pe piețele financiara internaționale.

Un an mai târziu a fost semnat un nou acord în valoare de 130 de miliarde de euro. Această ultimă tranșă de împrumut ar trebui să-i ajungă Greciei până în 2015, când statul elen va trebui să le recâștige încrederea investitorilor străini și să revină pe piețele internaționale pentru a obține finanțare. Cu toate acestea, troika nu pare a fi convinsă că statul elen va reuși să se împrumute sau să-și rostogolească datoriile pe piețele externe. Un document oficial de obținut de publicația germană Der Spiegel arăta că UE, FMI și BM iau în considerea acordarea unui nou pachet de sprijin financiar, în valoare de 50 de miliarde de euro.

Al cincilea an consecutiv de recesiune pentru Grecia

PIB-ului statului elen, estimat la circa 215 miliarde de euro, se va contracta anul acesta cu 5-5,2%, potrivit estimărilor oficiale. Măsurile dure de austeritate convenite în schimbul tranșelor de împrumut necesare evitării intrării în faliment au făcut ca executivul de la Atena să întâmpine mari dificultăți în atingerea ținetelor privind veniturile bugetare și reducerea deficitului.

Șomajul a atins un nou nivel record în luna martie, de 21,9%, iar consumul a scăzut cu 7,5% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut. „Cele mai recente date macroeconomice nu indică nicio îmbunătățire concretă în trimestrul al doilea. Evoluțiile politice locale și evoluția crizei din zone euro vor fi cruciale pentru perspectivele economice din a doua parte a anului”, susține economistul Platon Monokroussos, de la Eurobank.

Bursele europene au deschis vineri în scădere puternică, după ce șeful Rezervei Federale a SUA a indicat că banca centrală nu a luat nicio decizie în privința unor noi măsuri de stimulare a economiei, iar Fitch a retrogradat Spania cu trei trepte, notează Mediafax.

Bursele europene, vineri 9 iunie

Sursă: Bloomberg

Evoluțiile negative sunt puse și pe seama precauției de care au dat dovadă investitorii vineri. Piețele par a aștepta rezultatele teleconferinței de sâmbătă dintre miniștrii de Finanțe din zona euro, despre care se speculează că ar putea decide acordarea unui program de ajutor Spaniei. Guvernul de la Madrid a anunțat joi că va solicita sprijin extern în valoarea de 40 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor. Unii economiști susțin însă că Spania ar putea avea nevoie de circa 100 de miliarde de euro pentru a salva sistemul bancar.