Economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru, ca urmare a majorării consumului populației, dar și al administrației publice. Ce contribuție a avut industria
Creșterea economică a României din primele luni ale anului s-a bazat pe avansul semnificativ al cheltuielilor pentru consum al gospodăriilor populației și administrației locale, în timp de industria a avut o contribuție negativă.
Produsul Intern Brut al României în trimestrul I din 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 5,2% față de trimestrul anterior, respectiv trimestrul IV din 2021, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, publicate miercuri.
Evoluția economiei
Este cea mai mare creștere față de trimestrul precedent, ajustată sezonier, de la trimestrul IV din anul 2020, finalul primului an al pandemiei, când se înregistrase o majorare de 5,5% a PIB-ului.
Potrivit cifrelor INS de miercuri, faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Un avans mai mare, de la an la an, fusese raportat în trimestrul III din 2021.
Astfel, PIB-ul, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2022, a fost de 341.805 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 și în creștere cu 6,5% față de trimestrul I 2021.
În serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272.336,5 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 6,5 % faţă de trimestrul I 2021.
Specialiștii INS a detaliat și contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
Astfel, pe categorii de resurse, la creșterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri:
- Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 12,2%;
- Informațiile și comunicațiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 23,3%;
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,5%;
- Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,2%;
- Impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 4,0%.
De remarcat este că o contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.
În ceea ce privește categoriile de utilizări, contribuţii pozitive importante au avut:
- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB;