Economia României nu se află pe marginea prăpastiei, dar situația nu este roză / Care este marea problemă pentru stabilitatea finanțelor țării

Semnul de întrebare pentru economia națională și stabilitatea financiară ar fi ieșirea situației de sub control în privința cheltuielilor publice și deschiderea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Președintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu avertiza recent că România nu va putea să se încadreze în ținta de deficit bugetar în 2019, iar respectarea calendarului majorărilor de pensii și salarii anunțate ar duce deficitul fiscal la 7% din PIB în 2022.

Potrivit calculelor de la Consiliul Fiscal, deficitul în acest an nu mai poate fi menținut la sub 3% din PIB și nu ar fi o surpriză să ajungă chiar la 3,7% din PIB. Dăianu a spus că există deja o evaluare la 10 luni a execuției bugetare, însă nu a dorit să ofere detalii.

Potrivit informațiilor Mediafax, România ar putea să intre în procedură de deficit excesiv dacă execuția bugetului s-ar duce puternic către intervalul superior al unei ținte de deficit de 4% sau dacă deficitul ar trece de 4%, însă dacă se menține în jurul unui nivel apropiat de 3,5% am putea fi păsuiți. Pierderea încrederii piețelor internaționale din cauza procedurii de deficit excesiv și o degradare ulterioară a ratingului de țară ar duce la costuri mai mari de finanțare pentru deficit. Totodată, instabilitatea se va duce cel mai probabil și în curs pe fondul unei reacții negative din piețele financiare internaționale, care ne-au catalogat oricum drept pro-ciclici.

Ameliorarea OUG 114/2018 a prins bine reputației României și credibilității sale pe piețele internaționale și implicit în fața bancherilor de pe piețe. S-a dovedit într-o anumită măsură că România poate să-și asigure stabilitatea financiară, iar europenii ar fi înțeles că forma modificată a ordonanței este suportabilă, așa că subiectul a fost închis și la nivelul instituțiilor europene.

Natural, există dependențe și interdependențe între politicile băncilor centrale și evoluțiile piețelor financiare, după cum arăta recent Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României, la seminarul EU-COFILE de la Sinaia.

Cu privire la soluțiile pentru ca statul să continue creșterile salariale și majorarea pensiilor publice, Lucian Croitoru, consilierul pentru politică monetară de la BNR, arăta că bugetul s-ar echilibra doar prin majorarea colectării către nivelul ponderii veniturilor în PIB pe care-l are Bulgaria (31%). Aceasta ar însemna că deficitul ar fi zero, iar pensiile ar putea fi crescute cu 40% de la 1 septembrie 2020 fără ca România să fie nevoită să se împrumute pe piețele financiare.

Soluția implicită deci pentru a majora veniturile fiscale și prin urmare pensiile și salariile este simplă, la primă vedere: reducerea evaziunii fiscale. Colectarea în România, cel puțin în ultimii 12 ani, nu s-a ridicat însă niciodată peste 30%, în timp ce vecinii bulgari au ajuns la 31% în 2018, Bulgaria nefiind o țară cu o economie mai puțin gri decât cea a României. Media UE de colectare la buget din taxe și contribuții este de 40,3% din PIB.

Majorarea TVA s-a dovedit a fi soluția de avarie pentru reducerea cheltuielilor publice în 2010 după ce CCR a declarat neconstituțională tăierea pensiilor. Majorarea TVA a prelungit criza, iar pensiile au fost considerate un drept dat. Majorarea pensiilor cu 40% la 1 septembrie 2020, un subiect sensibil din punct de vedere politic pe fondul alegerilor din acest an și de anul, ar fi astfel considerată și ea un drept dat.

Majorarea TVA în cazul unei crize, poate și la recomandarea unor instituții financiare internaționale sau ale unor instituții europene, ar fi soluția de avarie pe care ar aplica-o și politicienii de astăzi, potrivit unei surse.

Totodată, conform informațiilor Mediafax, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) ar fi admis, în discuțiile purtate cu oficiali români, că majorarea taxelor ar putea să afecteze economia și mai mult în cazul unei recesiuni. Însă piețele ar aștepta rapoarte oficiale, pentru a vedea ce propuneri de ajustare a poziției fiscale României se vor face, de exemplu dacă se va spune că „România nu are altă soluție decât să majoreze impozitele”.

Florin Cîțu, ministrul de finanțe desemnat în guvernul Orban, a spus miercuri că are încredere în calculele PSD, potrivit cărora bugetul are bani, iar Violeta Alexandru, ministrul desemnat al muncii, a întărit nu doar că nu vor fi tăiate salarii și pensii ci și că deja adoptatul calendar de majorare de salarii și de pensii va fi respectat.

„Ceea ce face Violeta Alexandru este o chestiune pur-politică”, spune o sursă care a lucrat la programul de guvernare al PNL. Cîțu a mai spus în audierea din comisie că o soluție ar fi obținerea unei derogări de la Comisie de la ținta de 3% pentru deficitul bugetar.

În orice caz, majorarea pensiilor trebuie inclusă în bugetul pentru 2020, iar la elaborarea bugetului trebuie scrise sumele alocate. Surse din PSD care au lucrat la proiectul de buget pe partea de pensii se arată convinse că sunt bani pentru majorare în bugetul pe 2020 după calculele lor și argumentează că legea pensiilor „a stat în Guvern un an de zile pe simulări între Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe pentru a găsi soluții de finanțare și forma finală care să fie și aplicabilă”. Simulările respective sunt din finalul lui 2017 și începutul lui 2018.

Pentru 2021 se mai are în vedere o majorare cu 5,63% a punctului de pensie de la 1 septembrie, iar sursa care a lucrat la programul de guvernare al PNL a mai precizat pentru Mediafax că dacă se face majorarea la 1 septembrie 2020 se va renunța ulterior atât la majorarea de la 1 septembrie 2021, cât și la recalcularea pensiilor din același an.