Economist BNR, despre măsurile dorite de Guvern: Dacă aceasta era soluția, Zimbabwe avea cea mai mare creștere economică din lume

Lazea susține, totodată, că economiștii ignoră experiența din ultimele secole care arată că nu aceasta este „calea”, iar decidenții din România cad în capcana noilor idei.

„Dacă numai prin politici monetare și fiscale relaxate s-ar obține creștere economică, atunci Zimbabwe ar trebui sa aibă cea mai mare creștere economică pentru că ei au cea mai relaxată politică monetară. Problema este că înțelepciunea, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale și monetare laxe se obține creștere economică. Ceea ce agravează problematica în momentul de față este că în lume există un trend general care spune că asta e calea cea bună. Economiștii în general au abdicat de la învățătura de secole care spune că nu asta e calea și acum încearcă să fie mai deștepți decât toate generațiile trecute, aruncă la gunoi cărțile și experiențele care spun că nu politica monetară și fiscală laxe generează creșterea și acum încearcă să reinventeze roata. Și dacă economiști din toată lumea spun asta, și ai noștri decidenți spun că de ce să nu creadă chestia asta? Va fi o bătălie ideatică și miezul problemei pentru mulți ani de acum înainte”, a afirmat Lazea la o conferință pe tema aderării la zona euro, menționând că exprimă un punct de vedere personal.

El a arătat că nu se poate „arunca la gunoi” experiența de sute de ani pentru a se trece la o nouă abordare, greșită în opinia lui. Totodată, a precizat că situația statelor este diferită, iar România nu se poate compara cu state puternice, care au deținut imperii, precum Marea Britanie sau China, aceastea având posibilitatea să-și acopere datoriile interne prin active deținute în străinătate.

„Dacă însă tu (România – n.r.) ești debitor net și n-ai imperii, despre ce vorbim?”, a întrebat retoric Lazea.

Guvernul a prezentat săptămâna trecută proiectul noului Cod Fiscal, care prevede mai multe măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, pește, legume și fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanți și alcool, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale și a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum și reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Lazea a punctat că adoptarea euro este legată puternic de creșterea economică și reformele structurale.

România are nevoie de o perioadă de minim șase ani pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din media UE de 60%, la finele anului trecut indicatorul situându-se la 54% din media UE.

Pe de altă parte, Lazea a reiterat ideea că dacă o țară are politici bune, reformiste, poate atinge un nivel înalt al creșterii economice atât în interiorul, cât și în afara zonei euro.

El a precizat că, pentru aderarea la zona euro în 2019, așa cum a fost anunțat obiectivul de autoritățile române, România ar trebui să intre la începutul anului viitor în anticamera zonei euro, respectiv în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2).

„Ca să întrăm în 2019 în zona euro, ar trebui ca la începutul anului viitor să intrăm în mecanismul ERM-2 și văd că nu se întâmplă nimic. Chiar dacă este târziu, ar mai fi încă timp”, a menționat economistul.

Lazea a atras atenția că odată ce România intră în zona euro, reformele structurale nu mai pot fi relaxate niciodată, întrucât altfel ajunge în situația Greciei sau Portugaliei, și că angajamentul unei țări pentru competitivitate și eficiență este pentru totdeauna.

„Rezultă că în România este necesară o schimbare culturală profundă la toate nivelurile societății. Dacă românii vor să trăiască ca nemții, trebuie să gândească ca ei, să muncească ca ei. (…) Întrebarea care se pune este dacă România vrea să facă parte din grupul țărilor performante sau din cel al statelor sub-performante, alături de Grecia sau altele? Atunci trebuie să întrebi publicul: vreți să trăiți ca nemții? Știți că dacă vreți să trăiți ca nemții, nu puteți să munciți ca grecii?”, a punctat economistul.

În opinia lui, pentru ca România să poată ajunge la un nivel performant, guvernul trebuie să ia măsuri nepopulare de reformă, chiar în lipsa unor acorduri cu instituții financiare internaționale, iar publicul trebuie să fie avizat și să înțeleagă această abordare.

Mai mult, orice guvern care dorește să promoveze serios reforme structuale trebuie să îndeplinească trei condiții, respectiv să aibă convingerea internă privind necesitatea reformelor, să comunice în permanență cu societatea despre scopul final al reformelor și să coalizeze grupurile care for câștiga de pe urma reformelor.

Lazea consideră că în primul rând ar trebui îndeplinite reformele incluse în programul cu FMI, privind infrastructura, transporturile, energia. El a dat totodată un alt exemplu de reformă care ar putea avea beneficii multiple, anume trecerea a circa două milioane de mici fermieri din agricultura de subexistență în activități de mica industrie și servicii în mediul rural, devenind astfel angajați în mediul rural, dar în alte activități.