Economistul care a descoperit că suntem în recesiune le dă guvernanților de la București CINCI NOI MOTIVE DE ÎNGRIJORARE

Primul economist care a descoperit că România a intrat în recesiune, din punct de vedere tehnic, după două trimestre consecutive de scădere economică și a făcut anunțul înaintea Institutului Național de Statistică (INS) este Andrei Rădulescu, economist al Băncii Transilvania.

În primele trei luni ale anului (T1), țara noastră a avut o creștere economică de 0,2% față de ultimele trei luni ale lui 2013 (T4), după cum au anunțat la începutul lunii iulie reprezentanții INS. Săptămâna trecută, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE) a comunicat oficial rezultatele economice ale tuturor statelor membre aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2014 (T2). Acestea indicau pentru România o scădere de 0,2% în T1 2014 față de T4 2013.

Știind că ultimele date oficiale anunțate pentru România indicau o creștere economică de 0,2%, economistul Băncii Transilvania a verificat cifrele cu cele ale Eurostat, lucru care i-a confirmat că țara noastră avea un minus de 0,2%, nu un plus de 0,2%. INS trimisese cifra revizuită pentru T1 la Eurostat, fără să comunice acest lucru și în România.

Luând în considerare și minusul de 1% al T2 față de T1, Andrei Rădulescu a ajuns la concluzia că oficial, după două trimestre consecutive de scădere economică, România a ajuns din punct de vedere tehnic în recesiune și a fost primul care a notat acest lucru într-un raport oficial.

Economistul Băncii Transilvania are acum o serie de temeri care vizează următoarea perioadă, pe care le-a prezentat în cadrul ediției de luni a ZF Live.

Cele cinci temeri ale economistului care a descoperit primul recesiunea din România

1. Situația tensionată din Ucraina este primul motiv de îngrijorare pe care l-a exprimat Andrei Rădulescu, având în vedere faptul că aceasta „este o problemă de durată”, iar „România se află la doar câțiva kilometri de zonele unde se trage cu mitraliera sau cu tunul”.

De la anexarea Crimeei la Federația Rusă au trecut aproape șase luni, iar situația în regiune rămâne în continuare tensionată. Resprezentanții NATO estimau recent că cel puțin 1.000 de soldați ruși se află în Ucraina, cu toate că Rusia continuă să nege implicarea sa în conflictul apărut în sud-estul acestui stat. ONU anunța, la rândul său, că în timpul conflictului din regiune au murit până acum 2.600 de persoane.

Președintele rus Vladimir Putin vorbește deja despre o rupere a Ucrainei pentru crearea unui nou stat în sud-estul acestei țări, loc marcat de conflictul sângeros dintre ucraineni și separatiști, în timp ce Petro Poroșenko, președintele ucrainean, lansează apel după apel către liderii UE cerându-le acestora un răspuns ferm la adresa „agresiunii militare rusești” de pe teritoriul țării sale.

„Mii de militari străini și sute de tancuri din afara țării sunt acum pe teritoriul Ucrainei. Există un risc foarte mare nu doar pentru pacea și stabilitatea din Ucraina, ci pentru pacea și stabilitatea întregii Europe”, le spunea Poroșenko reporterilor, în contextul summitului informal care s-a desfășurat la finalul săptămânii trecute la Bruxelles.

În același timp, la Kremlin se discută din ce în ce mai des despre conceptul de Novorossiya, practic despre refacerea unei regiuni istorice din vremea Imperiului Țarist, care cuprindea circa o treime din statul ucrainean actual. Găsiți AICI mai multe informații despre Novorossiya.

Pe acest fond, jurnaliștii cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung au anunțat luni că cinci baze NATO vor fi construite în Europa de Est pentru a contracara amenințarea rusă, una dintre ele chiar în România. Citiți AICI mai multe despre viitoarele baze NATO.

2. Evoluția din zona euro ar putea fi și ea un motiv de îngrijorare în următoarea perioadă, având în vedere că „acesta este principalul partener economic al României”, după cum explică Andrei Rădulescu.

Cele mai recente date Eurostat arată că inflația anuală din zona euro a atins în luna trecută minimul ultimilor aproape cinci ani și că nivelul acesteia a ajuns sub ținta asumată de Banca Centrală Europeană (BCE), de aproape 2%. Totodată, prețurile de consum din zona euro au crescut cu 0,4%.

Mulți analiști se așteptau la o scădere a prețurilor în luna august și sunt de părere că BCE va anunța în curând noi măsuri care vor avea ca scop susținerea economiei din zona euro. Următoarea ședință de politică monetară va avea loc în cursul acestei săptămâni.

„Inflația a încetinit, iar estimările indică noi scăderi pentru perioada următoare, dar este încă prematur să spunem că deflația este inevitabilă”, a declarat pentru Bloomberg Martin van Vliet, senior economist ING Groep. „Sunt necesare noi semne care să arate un risc crescut pentru un nou declin important înainte ca BCE să spună că trebuie să implementeze un program la scară largă de creștere a lichidității”, a mai adăugat el.

3. Tergiversările politice care ar putea apărea pe plan intern reprezintă pentru economistul care a anunțat primul că România a intrat în recesiune un alt motiv de îngrijorare. Anul 2014 este un an electoral, alegerile prezidențiale urmând să fie organizate în primele zile ale lunii noiembrie.

4. O altă temere a lui Andrei Rădulescu este repezentată de posibila migrare a forței de muncă, în special a celei calificate. Dacă aruncăm o privire pe ofertele de muncă puse la dispoziția românilor de firme din străinătate, prin intermediul EURES, observăm că angajatorii străini vânează în principal personal medical și cu experiență în domeniul IT.

Nemții caută, spre exemplu, 50 de asistenți medicali care să îngrijească de pacienții aflați în spitalele, azilele și instituțiile lor medicale, și promit un salariu de 11,22 euro pe oră (echivalentul a 50 de lei ). Astfel, viitorii angajați ar putea câștiga puțin peste 400 de lei pe doar opt ore de muncă. În România, o persoană care lucrează în domeniul sănătății și al asistenței sociale câștigă lunar un salariu mediu net de 1.485 de lei, deci cât ar câștiga în Germania în 4 zile de muncă.

Britanicii caută și ei în această perioadă 41 de asistenți medicali și sociali, iar irlandezii alți 24. Angajatorii irlandezi caută și medici psihiatri și oftalmologi, în timp ce belgienii caută în România it-ști care să ocupe posturile vacante în companiile lor, de la senior web developer și analișt de sistem, la inginer de testare și de dezvoltare software.

Promisiunea unui salariu de multe ori mai mare decât în România ar putea reprezenta pentru unii un imbold să părăsească țara pentru un job bine plătit în străinătate.

Totodată, cele mai recente date INS arată că în al doilea trimestru al anului (lunile aprilie-mai-iunie) existau în România 36.400 de locuri de muncă, cu 1.800 de posturi în minus față de trimestru anterior, iar mai mult de o treime reveneau sectorului bugetar.

De asemenea, numărul total al șomerilor aflați în evidența agențiilor de ocupare a forței de muncă a crescut cu aproape 20.000 de persoane în luna iulie față de luna anterioară. Astfel, potrivit datelor ANOFM, în țara noastră existau în luna iulie 460.990 de șomeri, cei mai mulți dintre ei (77.008 de persoane) fiind tineri care nici nu împliniseră vârsta de 25 de ani.

5. Tergiversarea reformelor structurale reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru Andrei Rădulescu. Importanța reformelor structurale a fost supliniată recent și de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. „În acest moment al istoriei României, atitudinea cea mai corectă a societății românești, în plan economic, este angajarea într-un proces general de întărire a macrostabilității. Fapt ce impune ca încă de acum, din 2014, să fie promovate acțiuni în forță pentru accelerarea reformelor structurale”, menționa Vasilescu într-un comentariu publicat la finalul lunii iunie.

Cine este Andrei Rădulescu

La 36 de ani, Andrei Rădulescu este analist senior al Băncii Transilvania. Acesta a lucrat anterior ca senior investment analyst în cadrul firmelor de brokeraj Avantgarde Finance și SSIF Brokeraj.

Economistul care a anunțat primul că România a intrat înrecesiune tehnică predă la Academia de Studii Economice din București și este, de șase luni, cercetător asociat la Institutul de Economie Mondială.

El are un master în economie obținut la Universitatea din Porto și este doctor în economie.

QUIZ

1. Ce este recesiunea tehnică?

2. Când a mai intrat România în recesiune?

3. Care este cea mai mare bancă din România?

4. Ce este DAE?

5. Ce este comisionul de analiză?