Consolidarea sistemelor de sănătate și a plaselor de siguranță din domeniul social, măsurile de sprijinire a sectorului privat și de menținere a stabilității financiare și a încrederii publice, iată patru dintre „factorii critici pentru cetățeni”, identificați de Banca Mondială, în vederea reducerii impactului pe care îl are pandemia de COVID-19 la toate nivelurile în Europa și în Asia Centrală.
Potrivit prognozei economice actualizate a BM pentru primăvara anului 2020 (Spring 2020 Economic Update), valabilă pentru această regiune, țările din această regiune pot contribui la susținerea activității economice prin sprijinirea sectorului privat cu credite temporare acordate persoanelor juridice, cu reduceri fiscale sau cu amânări la plata unor impozite.
Întreprinderile mici și mijlocii care suferă de pe urma impactului pandemiei ar putea obține beneficii semnificative constând în subvenții bine direcționate acordate de autoritățile guvernamentale.
„În această perioadă extrem de dificilă este imperios necesar ca autoritățile să acționeze în mod decisiv”, a declarat Cyril Muller, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. „Acest lucru implică măsuri rapide de consolidare a sistemelor de sănătate și a plaselor de siguranță din domeniul social, măsuri de sprijinire a sectorului privat și de menținere a stabilității financiare și a încrederii publice – factori critici pentru cetățeni”.
Proiecțiile privind implicațiile economice ale COVID-19 sunt supuse unor incertitudini majore, susțin finanțiștii. Prin urmare, explică aceștia, raportul conține și o serie de simulări pentru a ilustra între ce limite se pot manifesta ritmurile de creștere în contextul pandemiei.
Conform scenariilor experților, creșterea regională va fi afectată de recesiune în anul 2020, contractându-se cu minus 4.4%, până la un total de minus 2.8%, sub presiunea pandemiei de coronavirus, înainte de a-și reveni în 2021 pe măsura introducerii unor măsuri de politici publice, a revenirii graduale a prețurilor la nivel mondial și a reconsolidării relațiilor comerciale.
„Distanțarea socială, suspendarea activităților comerciale neesențiale și a școlilor sunt măsuri necesare pentru a reduce propagarea pandemiei și pentru a salva vieți omenești”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. „În acelaşi timp, politicile publice trebuie astfel elaborate încât să ducă la o minimizare a costurilor economice ale acestor măsuri și să asigure un proces de revenire cât mai scurt, reluat imediat ce pandemia se încheie”.
Măsurile de sprijin, cum ar fi transferul de fonduri sau subvențiile pentru instituțiile din domeniul sănătății, menite să vină în sprijinul persoanelor și familiilor vulnerabile, scutirile temporare de la plata unor impozite și creditele fiscale vor avea o importanță vitală pentru amortizarea șocului generat de recesiune și pentru păstrarea locurilor de muncă, se arată în raport.
Pandemia de COVID-19 s-a produs într-un moment în care regiunea este afectată de o serie de vulnerabilități. Ritmul de creștere pe piețele emergente și la nivelul economiilor aflate în curs de dezvoltare în Europa şi Asia Centrală a încetinit la 2,2% în anul 2019. Începând cu luna februarie, regiunea a depus eforturi susținute pentru a putea face față atât crizei imediate din domeniul sănătății, cât și provocărilor pe termen lung generate de pandemia globală.
Grupul Băncii Mondiale ia măsuri ample și rapide pentru a ajuta țările aflate în curs de dezvoltare să-și consolideze reacția în fața pandemiei, să ajute la creșterea controlului în ceea ce priveşte răspândirea bolilor, să amelioreze capacitatea de intervenție în domeniul săntătății publice, precum și să ajute sectorul privat să continue să funcționeze și să mențină locurile de muncă.
Grupul Băncii Mondiale va acorda un sprijin financiar de aproximativ 160 miliarde USD în următoarele 15 luni pentru a ajuta statele să-i protejeze pe cei sărăci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de recuperare economică.
În cadrul unei conferințe de presă online care a avut loc joi, 9 aprilie 2020, CNIPMMR a lansat primul set de măsuri prioritare pentru relansarea economică a României, oarecum în completarea celor susținute de reprezentanții Băncii Mondiale.
Astfel, potrivit reprezentanților Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), în prezent, economia mondială și economiile naționale se află într-o criză profundă.
Conform precizărilor reprezentanților Consiliului, în prezent se produce așa numita „înghețare a economiilor reale”, în aproape toate țările.
În acest context, susțin cei de la CNIPMMR, măsurile realizate de Consiliu sunt împărțite în două capitole importante.
Primul capitol „Context Managerial” relevă cele trei elemente esențiale ale analizelor efectuate de specialiștii din numeroase țări asupra crizei provocate de coronavirus (premise, variante de scenarii și direcții și modalități de acțiune) și cele trei posibile scenarii pentru ieșire din criză potrivit experienței mondiale: Scenariul V, Scenariul U și Scenariul L.
De asemenea, capitolul prezintă și cele cinci direcții și modalități de acțiune:
• Cererea de produse și servicii, internă și externă;
• Asigurarea lanțurilor de aprovizionare a companiilor și populației în țară și din străinătate;
• Asigurarea de lichidități și finanțări pentru companii și populație;
• Realizarea de investiții substanțiale, publice și private, autohtone și străine;
• Asigurarea de resurse umane sănătoase, apte și disponibile pentru a munci.
Cel de-al doilea capitol este unul aplicat și prezintă măsurile prioritare pentru relansarea economică a țării.
Astfel, pentru depășirea situației de criză în care ne aflăm și încercarea de a ne încadra în scenariul economic V, Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a propus un set de măsuri structurate pe cinci categorii principale:
1. Investiții;
2. Programe specifice IMM-urilor;
3. Înființarea fondurilor de investiții;
4. Măsuri sectoriale;
5. Politici publice.
Dintre propunerile CNIPMMR, cele mai importante sunt:
• Investițiile în infrastructură – o autostradă în fiecare regiune istorică;
• Program finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020: o inițiativă națională sau regională care să vizeze asigurarea de mese calde sau de pachete cu alimente;
• Fond de investiții de tip equity;
• Program pentru accesul rapid la lichidităţi pentru IMM-uri;
• Program național: FABRICAT ÎN ROMÂNIA;
• Eliminarea taxelor parafiscale solicitate IMM-urilor de autorităţile publice;
• Plan național de DIGITALIZARE a instituțiilor publice pentru digitalizarea instituțiilor și proceselor;
• Achizițiile publice centrale și locale să fie făcute cu respectarea principiului: minim 50% de la un IMM local;
• Debirocratizare masivă;
• Reforma administratiei publice.
Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ