Efectul-bumerang al creșterii cotei unice. Unul din patru români angajați lucrează la negru

O eventuală majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar putea avea efecte „dramatice” pe piața forței de muncă, putând conduce la o amplificare a fenomenului muncii la negru. De asemenea, România ar putea pierde din competitivitate, deoarece costul muncii va fi mai ridicat.

„O eventuală creștere a cotei unice este posibil să determine o ușoară tendință de creștere a pieței muncii la negru”, a declarat pentru gândul Silviu Șeitan, doctor în economie, membru în Consiliul Fiscal, fost consilier în cadrul Ministerului Finanțelor.

În România, erau anul trecut circa 1,45 milioane de salariați „la negru”, reprezentând aproximativ 23% din totalul angajaților din economie, potrivit datelor Consiliului Fiscal, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din patru angajați din România lucra „la negru”.

ACTUALITATE Câte zile poate fi ținută piftia de porc în frigider, de fapt? Dacă ai depășit acest termen, o poți arunca la gunoi

09:53

ACTUALITATE Mai mult de 700.000 de români își sărbătoresc onomastica de CRĂCIUN

09:38

Statul a pierdut 4 miliarde de euro din munca la negru în 2012, astfel că pentru fiecare angajat fără forme legale bugetul a pierdut anul trecut 2.758 euro.

Discuțiile despre posibilitatea creșterii cotei unice, respectiv și a impozitului pe venit, au avut loc în USL în contextul elaborării bugetului pentru 2014, în condițiile nerealizării veniturilor prognozate pentru anul în curs. În primele nouă luni ale acestui an, minusul încasărilor față de programul pe care a fost fundamentat bugetul pe 2013, se situează în jurul a 6 miliarde de lei, iar amplificarea fenomenului muncii la negru va avea efecte negative în încasări.

Economia subterană din România este estimată la 39,6 miliarde euro în acest an, în scădere cu 3,5% față de acum cinci ani, și reprezintă 28% din PIB, pe locul doi ca pondere în Europa după Bulgaria, potrivit unui raport al Visa Europe, citat de Mediafax.

Dintre cei 1,45 milioane de angajați fără forme legale din România, un sfert au studii superioare, iar o parte importantă dintre ei efectuează lucru calificat sau „la birou”, situație care contrazice tendința europeană, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale.

Numărul angajaților la negru a crescut cu aproape 500.000 în criză:

La sfârșitul lunii iulie erau înregistrate 5,68 milioane de contracte de muncă active  – un plus de 27.000 față de iulie 2012 -, în timp ce numărul de salariați fiscalizați, pentru care se plătesc impozite și contribuții sociale, a ajuns la 5,15 milioane de persoane, mai mult cu peste 17.000 de angajați față de anul trecut, potrivit datelor furnizate de Inspecția Muncii.

„Dacă în perioada ianuarie 2009-aprilie 2012 efectivul salariaților stabili, conform metodologiei INS  – salariați care lucrează 22 de zile pe lună, 8 ore pe zi, în companii cu minimum 4 angajați – a scăzut cu 530.000, în timpul Guvernării Ponta, mai 2012 – septembrie 2013, efectivul salariaților stabili a crescut cu 94.300 persoane”, ne-a precizat Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta. El a amintit că ținta propusă ca medie anuală este de 125.000 de noi locuri de muncă. 

Salariații vor plăti din propriul buzunar majorarea impozitului pe venit

O majorare a cotei unice ar putea avea efecte „dramatice”, atât pentru salariați, cât și pentru angajatori, sunt de părere specialiștii în resurse umane contactați de gândul.

„Impactul asupra costurilor unei organizații ar fi foarte mare, pentru că bugetul de salarii reprezintă o cheltuială importantă în cadrul bugetului unei companii. Salariații ar trebui să suporte o pierdere la salariul net, ceea ce ar avea un impact negativ asupra nivelului de implicare al angajaților”, a declarat pentru gândul Oana Datki, country manager al Consulteam România.

Companiile nu vor suplimenta salariile proporțional cu pierderea pe care o vor suferi angajații, în acest caz, este de părere Datki.

Având în vedere că ținta de inflație în acest an este de 3,1%, și că în medie, creșterile de salarii în economie au fost de 5%, angajații au resimțit în acest an o creștere medie a puterii de cumpărare mai mică de 2%, susține Datki. Însă cea mai mare parte a salariaților nu a avut parte de majorări de salarii în acest an, astfel că puterea lor de cumpărare a scăzut.

Și Viorel Ghețe, managing partner BPI Group, consideră că, în cazul în care cota unică va fi majorată la 22%, pe termen scurt, angajații vor resimți din plin impactul scăderii salariului net incasat odată aplicată noua cota de impozitare, iar în buzunarul lor, această schimbare va însemna scăderea puterii de cumpărare.

„Apariția cotei unice a fost determinată de dorința de a incuraja investițiile creatoare de locuri de muncă și intrarea în legalitate/fiscalizarea unor venituri. În plus, cota unică a fost percepută ca un pact social al guvernării cu salariații, mai ales cei din clasa medie, pe care stă așezată toată povara cotizațiilor pentru diverse prestații sociale în această țară”, a declarat pentru gândul Viorel Ghețe, care atrage atenția că în România un număr mic de persoane active, salariați, contribuie pentru acoperirea cheltuielilor sociale a unui „strat” mult mai mare de persoane, pensionari și asistați sociali.

El consideră că o „modificare brutală” a cotei unice va distruge acest pact social și, din perspectivă electorală, guvernul care va lua o asemenea decizie va fi „extrem de fragilizat”.

Raport Banca Mondială: Salariile sunt impozitate prea mult – unul dintre motivele muncii la negru

În România, dar și în alte țări precum Belgia, Cipru, Franța, Grecia Marea Britanie, între 20 și 30% din angajații la negru dețin diplomă universitară, conform unui raport al Băncii Mondiale.

Sursa World Bank// In from the shadow

Raportul Băncii Mondiale menționează și o analiză realizată pentru Comisia Europeană care relevă faptul că cel mai frecvent motiv pentru care unele persoane acceptă să muncească la negru este că în sectorul oficial salariile sunt prea scăzute.

Taxele și contribuțiile la asigurările sociale sunt deseori menționate ca fiind motive importante pentru a alege munca în economie nefiscalizată.

Printre alte motive se numără și lipsa unor controale eficiente din partea autorităților și un număr redus de locuri de muncă pe piața muncii fiscalizate.

Cât plătește angajatul și cât plătește angajatorul pentru un salariu net de 1.423 lei

De exemplu, la un salariu brut de 2.000 de lei, salariul net este de 1.423 de lei, iar costul angajatorului este de 2.560 de lei. 

În acest caz, valoarea totală a taxelor pe care le plătește la stat salariatul este de 577 de lei, în timp ce angajatorul plătește 560 de lei.

În total, pentru un salariu net de 1.423 de lei, statul încasează, de la angajat și angajator, taxe de 1.137 de lei.

(clic pe imagine pentru a mări)

În România aproape 23% dintre respondenții unei anchete realizate în 2008 au recunoscut că își primeau banii „în plic”, respectiv nefiscalizați, în timp ce în Cehia, de exemplu, doar 3% dintre salariați erau plătiți „la negru”, potrivit unei anchete realizate în 2008, citată în raportul Băncii Mondiale din 2012.

În România salariații primeau 70% din salariile lor în asemenea manieră, în timp ce în alte state UE procentajul era mult mai mic, se menționează în studiul citat, care se bazează pe răspunsurile unor angajați din 11 țări din state central și est europene.

Mulți angajatori vor alege să plătească o parte din salariu la negru. „Evaziunea va spori”

În urma unei eventuale majorări a cotei unice, respectiv și a impozitului pe venit, Ghețe crede că mulți angajatori vor alege să plătească, din nou, o parte din salariu „la negru” pentru a nu-și pierde salariații, iar evaziunea fiscală va spori.

„Pe termen lung, România va pierde din competitivitatea forței de muncă, deoarece costul muncii va fi mai ridicat. Pentru investitori, crearea de locuri de muncă în România va fi mai scumpă decât până în prezent”, este de părere reprezentantul BPI Group. În opinia lui, statul ar trebui să creeze „mecanisme de incitare” a angajatorilor pentru a renunța la munca la negru și pentru a aduce salariații în legalitate, plătindu-și astfel taxele și asigurându-le acestora serviciile sociale.

„Mecanismele incitative sunt de regulă axate pe limitatea taxării muncii, prin reduceri de taxe sau costuri sociale asociate. Propunerea de reducere a CAS pentru angajator, pentru care aparent nu există finanțare, era din aceasta categorie a limitarii poverii fiscale asupra companiilor”, spune Ghețe.

Piața muncii, în stagnare

În majoritatea sectoarelor economiei, opinia reprezentanților firmelor de recrutare este că în prezent piața muncii este în stagnare. Bugetele pentru noi angajări sunt mai mult decât modeste. „Este mai mult vremea optimizării organizațiilor. Multe corporații se află într-o mișcare de regândire pe regiuni geografice, având obiectivul de a construi echipe mai mici și mai flexibile”, susțin reprezentanții firmelor din domeniul resurselor umane.

Există însă și excepții, împotriva curentului mergând industria IT, poate singura care mai crește în mod agresiv.

„În ciuda facilităților fiscale evidente oferite de către statul roman pentru a incuraja investitii importante in acest sector de activitate, sectorul ar dori sa recruteze, dar nu prea mai are pe cine”, a exemplificat Ghețe, care vorbește despre de o perioada fastă și în alte sectoare, precum serviciile medicale private sau toate companiile beneficiare ale fenomenului externalizării.

Economia subterană

Economia subterană din România este estimată la 39,6 miliarde euro în acest an, în scădere cu 3,5% în ultimii cinci ani, și reprezintă 28% din PIB, pe locul doi ca pondere în Europa după Bulgaria, potrivit unui raport al Visa Europe, citat de Mediafax. Astfel, economia subterană din Europa va atinge în acest an 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din PIB.

Singurul stat unde economia nefiscalizată are o pondere mai ridicată la PIB decât în România este Bulgaria, cu 31%, față de 8-10% în Elveția, Austria, Olanda sau Marea Britanie.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.