Cu Victor Ponta în block-start-uri pentru prezidențiale, guvernul promite o serie de măsuri cu impact social pe care le negociază în aceste zile cu reprezentanții FMI, CE și Banca Mondială aflați la București. Oferta electorală include majorarea salariilor bugetarilor, a pensiei sociale, a alocațiilor pentru copiii din familiile sărace și introducerea unui nou tip de ajutor social, numit venit minim de inserție.
Toate ar urma să intre în vigoare începând cu anul viitor.
Dacă în privința acestor categorii sociale, în mare parte electorat disciplinat, guvernul are planul făcut, în privința celorlate premierul Victor Ponta nu este așa de grăbit. Promisă pentru 1 iulie, scăderea CAS cu cinci puncte procentuale este trimisă acum într-o „perioadă rezonabilă”.
„Ne apropiem de finalul discuțiilor cu partenerii noștri internaționali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială. Mâine (joi – n.r.), vom avea o întâlnire finală în care tragem niște concluzii. Important este ca obiectivul principal, și anume o relaxare fiscală în ceea ce privește impozitarea muncii, să fie atins într-o perioadă de timp rezonabilă”, a declarat astăzi premierul.
Creșteri salariale pentru bugetari
Primii pe lista guvernului sunt bugetarii. Cei peste 1,2 miloane de români care lucrează la stat ar putea beneficia de majorări salariale de la începutul anului viitor.
„Pentru anul 2015, se are în vedere o creștere salarială pentru personalul din sectorul bugetar. Majorările se vor încadra în limita prevăzută de anvelopa salarială pentru anul 2015, care va fi determinată și convenită în perioada următoare cu organismele financiar-bancare internaționale, respectiv FMI, CE și Banca Mondială”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii.
Recent, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, la Timișoara, că de la 1 ianuarie 2015 bugetarii vor avea parte de „o creștere decentă” a salariilor, nivelul exact al creșterii urmând să fie făcut public după plecarea de la București a misiunii FMI, programată pe 16 iunie.
„După ce pleacă instituțiile internaționale vom putea comunica exact cifra de creșteri salariale. Ca urmare a măsurii implementate de Guvern de creștere a salariului minim pe economie, în momentul de față fiind 850 de lei, avem 15 clase de salarizare care se suprapun, de la 1 iulie vom avea 29 de clase de salarizare care se suprapun. Intrăm în discuții cu instituțiile internaționale, astfel încât să avem începând cu 1 ianuarie 2015 o creștere decentă a salarizării în sistemul bugetar”, a spus recent ministrul Rovana Plumb, într-o conferință de presă. Ministrul Muncii a precizat că de aceste majorări salariale vor beneficia toți bugetarii, indiferent că este vorba despre administrația locală sau centrală.
Bani în plus, promiși pentru mame și copii
Guvernul promite și bani mai mulți pentru mame. Plafonate în prezent la 3.400, indemnizațiile de creștere a copilului ar putea reveni la 85% din venitul realizat de părinte.
„În acest moment, analizăm variante de dezvoltare a sprijinului acordat pentru creșterea copilului, care să asigure o mai bună adecvare la nevoile părinților. Toate modificarile vor ține cont de posibilitățile de susținere bugetară conforme cu parametrii macro-financiari negociați cu partenerii bancari internaționali (FMI/BM/CE). Înainte de a lua și comunica public orice decizie, vom realiza simulări ale costurilor, pentru variantele avute în vedere de îmbunătățiri aduse în acordarea indemnizației pentru creșterea copilului”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii.
Nu doar indemnizațiile de creștere a copilului sunt vizate. Guvernul promite că va acorda un ajutor special copiilor provenind din familii cu venituri reduse. Astfel, aceștia nu vor primi doar alocația de 42 de lei, ci și o îndemnizație în plus. Vizați sunt copiii în ale căror familii venitul pe fiecare membru se situează în jurul sumei de 500 de lei pe lună.
„Pe termen scurt, lucrăm la mai multe scenarii cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Bugetului astfel încât în anul 2015 să putem să acordăm un venit suplimentar față de această alocație de 42 de lei, în special pentru copiii care provin din familii al căror venit este redus. De asemenea, pentru familiile sărace vrem să implementăm pachetul minim social pentru copii, care include un ajutor social”, a declarat ministrul Rovana Plumb.
Pensia socială minimă garantată ar putea fi majorată
Pe lista de promisiuni a guvernului sunt și cele aproape jumătate de milion de persoane beneficiare a pensiei sociale minime de 350 de lei care ar putea fi mărită. Majorarea acestei indemnizației sociale se află pe agenda de discuții cu Ministerul Finanțelor, în prezent fiind analizat impactul bugetar și căutându-se să se identifice resursele financiare necesare pentru această măsură, au precizat pentru gândul reprezentanți ai Ministerului Muncii.
Un nou ajutor social de la anul
În prag de elegeri, guvernul promite introducerea unui nou ajutor social de la anul. Acesta este denumit venit minim de inserție.
Ministrul Liviu Voinea a anunțat, la sfârșitul lunii mai, că noua formă de ajutor social va comasa alte ajutoare sociale și se va adresa unei categorii mai mari de populație, inclusiv unora dintre cei care în prezent sunt excluși de la încasarea ajutoarelor sociale din cauză că dețin anumite bunuri, precum un televizor sau o bucată de teren.
În prezent, măsurile specifice de combatere a sărăciei sunt venitul minim garantat (ajutorul social), alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței.
„Venitul minim de inserție este un concept nou, care armonizează măsurile de combatere a sărăciei și care va contribui semnificativ la îndeplinirea țintei strategice de reducere a numărului de persoane sărace cu 580.000, țintă asumată în baza Strategiei Europa 2020 și în Programul Național de Reformă (PNR)”, se arată într-un răspuns primit de gândul de la Ministerul Muncii. Potrivit aceleiași surse, „venitul minim de inserție trebuie să asigure nevoile de bază precum hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menținerea și salubrizarea locuinței și se calculează în raport cu pragul sărăciei, conform metodologiei utilizată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene”.