Energia a curs dinspre prețul mai mic spre cel mai mare. Logica IMBATABILĂ a importului energetic

Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, confirmă ceea ce se știa de mult în piață: deși teoretic, capacitățile de producție de energie din România ar fi de 24.000 MWh, capcitatea reală este de doar 16.000 MWh.

„Din cei 24.000 MWh lipsesc 8.000, generate de condiții juridice, de finanțare, de condiții de mediu, tehnice nu mai spun. Aceasta este realitatea de la care trebuie să plecăm în abordarea anului viitor. Acești 8.000 MWh trebuie să dispară la licențiere, pentru a putea veni cu investiții în locul celor 8.000 MWh. Ca atare, procesul de relicențiere este obligatoriu și îl vor începe imediat după luna aprilie”, a afirmat Doru Vișan, în cadrul ZF Power Summit.

A doua concluzie a studiului privind capacitățile de producție realizat de Ministerul Energiei este că, în ultimii ani, au început să apară situații de neacoperire a consumului de energie necesară al țării din producția internă, cu valori și durată în creștere, motivul fiind atât legat de disponibilitatea unor resurse energetice, dar și a capacităților de producție.

„Noiembrie s-a închis pe un export de 40-50 MWh, decembrie s-a închis pe un import de 198 MWh, ianuarie s-a închis pe un import în jurul valorii de 400 MWh. Cauzele: strict comerciale – energia a curs dinspre prețul mai mic spre cel mai mare„, a explicat Vișan.

În aceste condiții este nevoie să se analizeze ce se întâmplă în interior: cauza principală a fost dezechilibrul între cerere și ofertă.

„Cererea a fost mult mai mare, în fiecare moment, decât oferta. Doi, creșterea certitficatelor de CO2. O influență majoră a avut-o această creștere – ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla. Am plecat de la 7 euro și am ajuns la valori de 25 de euro, cu o medie de 23,5 euro. Ca atare avem un preț marginal, dictat de cărbune, care obligat, și-a internalizat aceste costuri cu certificatul de CO2. De aici a rezultat și un comportament al celorlați jucători în piață, care au adus cantități mici, dar cu prețuri foarte mari și această obligație de internalizare a certificatelor de CO2″, a subliniat Vișan.

A treia cauză a fost producția scăzută de energie hidro, cauzată în special de producția pe firul apei, care a avut un aport scăzut. În plus, un aport scăzut de energie a provenit din regenerare, respectiv energia eoliană.

Acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, în general, din zona Cehiei, arată datele Ministerului Energiei.

„Cauza principală care generează aceaste aspecte, care pot fi analizate individual, pot fi tratate, dezbătute, o constituie structura energiei în României. Această structură tip monocombustibil este cea mai păguboasă. De aici, niciodată nu vom rezolva, dacă nu abordăm frontal această problemă. Atâta timp cât vom menține această structură, vom avea, la nesfârșit aceleași probleme. Cehia nu are această structură, are energii de mix. Ca atare, poate să furnizeze energie ieftină în care cărbunele are o pondere importantă, nuclearul are o pondere importantă, hidro are o pondere importantă”, a precizat Vișan.