ENERGY NOW III. Ce spun actorii din piață despre noua OUG privind facturile la energie? Daniela Daraban (ACUE): „Este o schemă foarte generoasă”. Care sunt riscurile
This browser does not support the video element.
Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a prezentat, la a treia ediție a Conferinței Energy Now organizată de Gândul, care este impactul și potențialul efect nedorit al noii ordonanțe privind prelungirea schemei de ajutor pentru facturile românilor la energie, începând din 1 aprilie, ordonanță care plafonează prețul la consumatorul final, casnic sau industrial.
Noua schemă de ajutor a fost adoptată de Guvern, în 18 martie, pentru susținerea facturilor la energie electrică și gaze naturale, ce vizează perioada de la 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, deci la finalul primei scheme care acorda facilități.
„Structural, ca formă, este o continuare a modelului de intervenție pe care l-am văzut aplicat pe ultimele cinci luni, pe perioada sezonului rece 2021 – 2022 (noiembrie – martie – n.r.), este un pic mai sofisticat, este adevărat, implică și ați jucători, nu doar obligații alte furnizorilor în relație cu clientul – ceea ce este mai bine, piața de energie este un pic mai complexă, nu se rezumă doar la furnizori, iar creșterea de prețuri nu este cauzată de furnizori”, a explicat Daniela Dărăban, la Conferința „ENERGY NOW III” .
Potrivit Danielei Dărăban, implicarea mai multor actori, prin noua ordonanță, este un pas înainte. „Faptul că ne gândim la o măsură care are în vedere o perioadă mai lungă de timp și care se adresează și mediului de afaceri, prin plafonarea prețului la consumatorul industrial, la fel, este un lucru bun, pentru că oferă o perspectivă bună, ca să spun așa, și spijină mediul de afaceri într-un context în care în zona de energie sunt foarte mulți factori asupra cărora nu avem control și care pot să influențeze evoluții nedorite în termen foarte scurt, cu impact pe prețurele finale”, a apreciat Daniela Dărăban.
„La finalul zilei, această schemă se finanțează tot din banii noștri, din bugetul de stat”
Reprezentatul ACUE a detaliat și aspectele care necesită atenție sporită, care țin în primul rând de modul de implementare a acestor prevederi, implicit că statul își îndeplinește toate obligațiile pe care și le asumă prin această schemă. „Prin politica decisă, statul român a intervenit cu plafoane de prețuri, atât la consumatorul casnic, cât și la consumatorul industrial – vă spun foarte sincer, este o schemă foarte generoasă, este o schemă care cumva își dorește să atenueze creșterea abruptă de prețuri pe care am văzut-o pe piața angro de energie de la mijlocul anului trecut, este o schemă care cumva duce valorile la cele practicate înainte de explozia prețurilor și este o schemă generoasă, dar nu credem că, pe termen lung, de la bugetul de stat – pentru că, la finalul zilei, această schemă se finanțează tot din banii noștri, din bugetul de stat, nu credem că este o măsură care poate fi susținută pe termen mai lung. Eu chiar mă întreb dacă putme să o susținem pentru un an de zile, dar mai mult de atât cred că este nerealist să credem să se poate interveni”, a spus directorul executiv al ACUE.
Daniela Dărăban a atras atenția că, dacă mecanismul de decontare nu funcționează, atunci furnizorii pot suferi blocaje în accesul la cash, la lichiditate. „Iar în momenul în care un furnizor mare are astfel de de probleme, vă spun sincer că ajungem cumva într-un moment în care foarte puține se mai pot face”, a conchis reprezentantul celor mai mari companii din energie și gaze din țară.
Plățile aferente primei scheme au fost făcute cu anumite întârzieri, spuns Daniela Daraban. „În momentul de față există un sistem mai funcțional în zona de compensare între furnizori și Ministerul Muncii. Sunt în continuare anumite sincope în procedurile de decontare, care țin de Ministerul Energiei, și bineînțeles de anumite calcule care trebuie furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, a precizat reprezentanta ACUE.
„Eu, oricât aș încerca să înțeleg problemele birocației românești, în zilele în care sistemul public din România se lovește de aceste proceduri și încearcă să găsească soluții, noi în acea perioadă trebuie să ne îndeplinim niște obligații de serviciu, că noi cumpărăm în continuare energie și asigurăm buna funcționare a sectorului prin aprovizionarea clientului final”, a subliniat Daniela Dărăban.
Prețurile stabilite prin noua ordonanță
„Românii vor avea parte de susținerea Guvernului pentru plata facturilor la energie pentru încă un an de zile! De noile măsuri, care intră în vigoare de la 1 aprilie, la energie electrică beneficiază 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale toate gospodăriile racordate, indiferent de consum”, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, după decizia Executivului de adoptare a noii ordonațe de urgență.
Astfel, la energie electrică, conform noii OUG:
prețul final facturat pentru consumatorii casnici este
- maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
- maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;
prețul final facturat pentru consumatorii noncasnici – cu excepţia celor mai mari consumatori industriali – este:
- maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, fărp limită de consum
La gaze naturale,
Prețul facturat pentru clienții casnici este:
- maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, fără limită de consum
Pentru clienții noncasnici:
- maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în celor al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.
Noua OUG prevede ca cei doi producători de gaze din România vor fi obligați să vândă o parte din gazele din producția internă la prețuri fixe.
Federația ACUE, condusă de Daniela Daraban în calitate de director executiv, reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrică SĂ, ENEL România, ENGIE România, Gaz Est, cu un număr total de peste 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2021 depășește 11 miliarde de euro, potrivit reprezentanților Federației.
Federația a transmis în numeroase rânduri că furnizorii de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro. În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife și o marjă brută de furnizare, în medie, de maximul 5%.