„Epidemia” de burnout din multinaționale, al doilea val de șoc pentru economie după pandemie. LinkedIn trimite peste 15.000 de angajați în concediu plătit

Stresul la care au fost supuși angajații într-un an de pandemie a ajuns să confrunte companiile din întreaga lume cu o nouă problemă: burn-out colectiv. Unele multinaționale, cum este LinkedIn, trimit angajații în concediu plătit ca să prevină efectele unei „epidemii” de oboseală cronică asupra productivității. Alte companii vor înțelege mai târziu, unele prea târziu. Studiile relevă că resursa umană din întreaga lume este în prag de epuizare, iar economiile se vor confrunta cu o nouă criză: prăbușirea  productivității.

Majoritatea celor 15.900 de angajați full-time ai LinkedIn sunt liberi în această săptămână, anunță compania, potrivit CNN. Un nucleu de angajați va lucra, totuși, pentru a menține activitatea companiei, aceștia urmând să primească liber ulterior. Un studiu în rândul angajaților a relevat că aceștia s-au declarat epuizați după un an de muncă în condiții de pandemie. Știrea vine pe fondul unor studii care arată că, la nivel global, oamenii sunt în pragul epuizării cronice.

Compania a decis în decembrie 2020 să trimită angajații în concediu plătit, iar specialiștii de la resurse umane au observat o revenire a productivității. Așa că, spune Teuila Hanson, LinkedIn a repetat măsura în aprilie. 

„Realitatea dură a pandemiei și-a spus cu adevărat cuvântul în acele luni. A fost o perioadă foarte grea și atunci ne-am dat seama că avem de-a face cu fenomenul de burnout”, spune Teuila Hanson, șefa resurselor umane de la LinkedIn.

În ceea ce privește soluțiile pe termen lung, compania estimează că va lucra de acum înainte într-un sistem hibrid flexibil. Deja, angajații LinkedIn au posibilitatea de a lucra în regim flexibil până la 50% din timp, dar compania analizează totul în funcție de rolul fiecărui angajat.

Primul studiu din România care vizează fenomenul burnout în rândul cadrelor medicale: aproape 60%, în pragul colapsului psihic

În România există un singur studiu în acest sens, în rândul personalului medical aflat în prima linie a luptei anti-COVID. La începutul anului 2021, managerul, directorul medical și psihologul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara au hotărât să evalueze gradul de oboseală a personalului. A fost destul de spontan. Psihologul Dana Biriș a decis să aplice patru chestionare, anonim și voluntar, angajaților din toate compartimentele, de la medici și asistente, la brancardieri, spălătorie, bucătărie, farmacie sau achiziții.

Au descoperit că 56,37% dintre angajați suferă de burnout mediu sau sever, 55,88% se simt epuizați emoțional, 67,16% resimt un nivel ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, date conforme cu studiile internaționale.

Studiu la nivel național: 37% dintre cetățenii americani se declară epuizați, depresivi și anxioși

Personalul medical din întreaga lume se află în aceeași situație după un an epuizant. Însă această „epidemie” de burnout a cuprins toate categoriile profesionale.

Nervozitate, epuizare, depresie și stres – toate acestea sunt considerabil în creștere”, a spus Todd Katz, vicepreședinte executiv și șef al beneficiilor grupului la MetLife pentru New York Times.

Cel mai recent studiu al companiei, realizat în decembrie și ianuarie, a constatat că angajații din toate departamentele s-au simțit mult mai rău decât în ​​aprilie trecut.

Studiul s-a bazat parțial pe interviuri cu 2.651 de angajați. În total, 34% dintre respondenți au declarat că se simt complet epuizați, în creștere față de 27% din aprilie anul trecut. 22% au declarat că sunt deprimați, în creștere față de 17 % în aprilie anul trecut, iar 37% au spus că se simt stresați, în creștere față de 34%.

„Oamenii spun că sunt mai puțin productivi, mai puțin implicați, că și-au pierdut motivația”, a spus Katz.

În acest an foarte dificil, desigur, există gradații ale pierderii: pierderea locuințelor, a sănătății, a veniturilor; moartea membrilor familiei și a altor persoane dragi; absența securității, spun jurnaliștii de la New York Times (NYT). În cel mai recent sondaj privind pulsul gospodăriilor, realizat de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, 37% dintre cei chestionați au raportat senzația de anxietate sau depresie (în 2019, cifra era de 11%). În schema lucrurilor, oamenii care au locuri de muncă se pot considera norocoși. Dar asta nu înseamnă că munca în sine este ușoară sau distractivă.

Forța de muncă din SUA, la capătul puterilor: „Indiferent câte liste de priorități fac, mă prăbușesc la loc în pijamale”

Aproape 700 de persoane au răspuns la întrebările NYT, iar imaginea de ansamblu este a unei forțe de muncă la capătul puterilor.

„Asistenții medicali, analiștii bugetari, bibliotecarii, directorii, studenții , manageri de proiect, stagiari, agenți imobiliari – starea lor de spirit era izbitor de similară, deși circumstanțele lor erau diferite. Am auzit de epuizare cronică de la un duhovnic, un bucătar patiser, un I.C.U. asistent medical, ofițer de probațiune, lucrător la fast-food. După cum a spus un respondent, indiferent de câte liste de priorități  face, se trezește căzând din nou în starea de pijamale” – New York Times

Studenții, profesorii universitari, cercetătorii din domeniul medical, epuizați de sute de ore de muncă suplimentare

Un sondaj efectuat pe mai mult de 1100 de profesori și studenți de la mai multe universități din SUA a constatat că 55% au luat în considerare în mod serios schimbarea carierei sau pensionarea anticipată din cauza pandemiei. Sondajul, realizat în octombrie 2020 de The Chronicle of Higher Education and Fidelity Investments, a mai constatat că 69% dintre respondenți s-au simțit stresați, 68% s-au simțit obosiți și 35% s-au simțit furioși – mai mult decât dublu față de cifrele din 2019 Un sondaj internațional realizat de editura De Gruyter a găsit o imagine la fel de sumbră în rândul oamenilor de știință din domeniul medical, în special, deși cifrele erau mici: Din 116 respondenți, 76% au spus că pandemia le-a afectat bunăstarea; 30% au spus că impactul a fost „sever”.

„Pentru oamenii de știință juniori, criza a amplificat stresul deja prezent în sistemul academic. Toată lumea lucrează nopți, weekenduri, fiecare minut liber din viața lor. Nu există plată suplimentară. Nu există nicio garanție de recunoaștere suplimentară ”, spune Emma Hodcroft, biolog în calcul și postdoc la Universitatea din Berna, care a urmărit evoluția SARS-CoV-2 pentru proiectul Nextstrain.

„Simt multă presiune că aceasta este oportunitatea mea și nu o pot pierde ”, spune Hodcroft, care a fost autor pe 18 lucrări și pre-tipăriri SARS-CoV-2 din februarie 2020.

Organizația Mondială a Sănătății: Burnoutul se  manifestă prin epuizare, lipsă de interes față de muncă, depresie, eficiență redusă

Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”, scrisă în 1974.

În anii ’90 termenul a fost inclus în Clasificarea statistică internațională a bolilor și problemelor de sănătate înrudite (așa-numitul ICD-10, pe care îl folosește și România) și definit ca „o stare de epuizare vitală”. La noi, s-a tradus ca „surmenaj” și are codul de diagnostic Z73.0.

În 2019, când a elaborat ICD-11, care va intra în vigoare în 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a modificat definiția burnoutului, „într-un sindrom care rezultă dintr-un stres cronic la locul de muncă, care nu a fost manageriat cu succes”.

Burnoutul se  manifestă,prin epuizare, lipsă de interes față de muncă, sentimente negative sau dezinteres față de job și eficiență redusă. Poate conduce la depresie, la un nivel major de anxietate și chiar gânduri suicidare – Organizația Mondială a Sănătății.

În plus, prin suspendarea granițelor dintre spațiul personal și muncă, suprapusă cu teama de necunoscut, lipsa de control și responsabilități familiale crescute, pandemia a accentuat nivelul de epuizare și a trimis și mai mulți oameni în burnout sau chiar în afara muncii, cele mai afectate fiind, de departe, femeile.