EPITAF pentru PILONUL II de pensii. Cum rămân românii FĂRĂ o pensie decentă

Primele idei despre naționalizarea Pilonului II de pensii au apărut acum câțiva ani. La 23 mai 2018, Victor Ponta a confirmat zvonurile că, în timpul Guvernării sale (mai 2012 – noiembrie 2015), i-a fost prezentată această variantă.

„Credeți că au renunțat? Eu nu cred că au renunțat, pentru că această propunere de a lua banii de la pensii mi-a fost făcută și mie, când eram prim-ministru și când aveam de dat bani înapoi la FMI, aveam alte lucruri de făcut, eram în Acordul cu Comisia, cu FMI-ul (în 2013 – n.red.). Mi-a fost făcută de aceleași persoane care acum conduc Guvernul, în baza mandatului dat de domnul Dragnea,” a declarat Victor Ponta, la data de 23 mai 2018, la Constanța, într-o conferință de presă.

Mediul de business nu s-a arătat surprins de această declarație. De altfel, imediat după alegerile din decembrie 2016, încă din ianuarie 2017, discuțiile despre situația Pilonului II de pensii s-au întețit. Nivelul contribuției trebuia să ajungă la 6% încă din ianuarie 2016, dar a fost menținut la 5,1%, iar în ianuarie 2017, Guvernul PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, trebuia să decidă ce va face cu această cotă. Până la urmă, cota a fost menținută la 5,1% în 2017, dar de la începutul acestui an a fost redusă la 3,75% din salariul brut, motivându-se că valoarea va fi mai mare sau aceeași, în condițiile creșterii salariului minim și a transferului contribuțiilor de la angajator la angajat.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Ulterior pe parcursul anului trecut, știrile despre naționalizarea sau desființarea Pilonului II de pensii au devenit tot mai frecvente.

Aceste discuții au început oficial pe 11 aprilie 2017, o zi de marți din Săptămâna Mare, când NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private din România, a trimis un email clienților în care afirma că „în ultimele săptămâni, au existat discuții în spațiul public cu privire la o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private”, iar drepturile de participant la Pilonul II „pot fi influențate de decizii politice, precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii, blocarea parțială sau integrală a virării acestei contribuții sau naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”.

A urmat o furtună mediatică, care a culminat cu declarațiile liderului PSD Liviu Dragnea, din seara de 12 aprilie 2017: „În ceea ce privește acest scandal, este pornit de la domnul Mișu Negrițoiu, președintele ASF, care știe că, în foarte scurt timp, Parlamentul va demite toată conducerea ASF (n.red. – a fost demis în cursul lunii mai 2017). Pe de altă parte, Guvernul României ar trebui să ceară explicații Ambasadei Olandei. Nu poți să pornești un asemenea scandal din nimic. Ceea ce a făcut această companie este nepermis. ASF și Ministerul de Finanțe trebuie să sancționeze foarte mult. Nu a fost o asemenea discuție, nici măcar informală. O asemenea companie, când primește un astfel de zvon, informație, sună imediat să se informeze la Guvernul României. Nu poți să pornești o campanie online.”

A doua zi, pe 13 aprilie, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), convocat de urgență, a sancționat NN Pensii cu 1% din cifra de afaceri, respectiv cu 750.000 de lei, pentru transmiterea de informații înșelătoare, iar directorul general al NN Pensii, Raluca Țintoiu, a fost amendată cu 100.000 de lei și i-a fost retrasă autorizarea. Ulterior, Țintoiu a intentat un proces ASF, pe care l-a câștigat, în cursul acestui an.

Pe 29 iunie 2017, Ionuț Mișa declara, după audierile pentru funcția de ministru al Finanțelor Publice, că Pilonul II de pensii va dispărea. „Pilonul II, da, se va desființa. Banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la Pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Practic vor opta între posibilitatea de a le administra statul acești bani și a le oferi o pensie la sfârșitul stagiului de cotizare sau să fie un privat care face acest lucru”, afirma Mișa, care a ocupat funcția de ministru al Finanțelor până la data de 15 ianuarie 2018.

Declarațiile lui Mișa au fost imediat contrazise de președintele PSD și de alți membrii ai partidului. În schimb, în timpul mandatului lui Mișa, a fost adoptată Revoluția fiscală (split TVA și reintroducerea supraccizei la carburanți etc.), iar ministrul a apărut tot mai rar în aparițiile publice. De asemenea, Mișa s-a remarcat prin faptul că, pentru a ține deficitul bugetar la sub 3% din PIB, a emis un ordin de ministru, în ultimele zile ale lunii decembrie 2017, prin care a oprit plățile de la buget.

În a doua jumătate a anului trecut, declarațiile liderilor de la guvernare n-au adus informații spectaculoase legate de modificarea Pilonului II de pensii. Mocnit, cu doar câteva declarații ale unor miniștrii și șefi PSD, care spuneau că Pilonul II de pensii este doar în analiză, dar nu se discută de naționalizare, scandalul a reizbucnit, la începutul acestui an.

„O surpriză plăcută”

Pe 26 februarie 2018, Lia Olguța Vasilescu – pe atunci ministrul Muncii și care are contul de Pilon II la NN Pensii – a declarat, în cadrul unei întâlniri informale cu presa: „În 2008, s-a dat posibilitatea celor mai tineri să opteze pentru Pilonul I sau II. Eu vă spun punctul meu de vedere: nu este foarte bine ce s-a întâmplat! Eu am optat doar pentru Pilonul I de pensii și cred că e cel mai bun lucru. Întotdeauna, statul va veni să completeze pensile, pe când, în momentul în care discuți cu niște privați, situația se pune altfel.” Declarația a iscat o nouă furtună mediatică și nemulțumirea mediului de afaceri.

Două zile mai târziu, fostul ministru al Muncii și Justiției Sociale a negat că ar dori desființa Pilonului II de pensii, dar a susținut că se face o analiză a acestuia. „Nu este niciun fel de modificare față de ceea ce am comunicat acum trei luni, și eu, și domnul președinte Liviu Dragnea, în sensul că nu se desființează acest Pilon II de pensii, nici nu am avea cum să facem acest lucru, doar că analizăm, la ora actuală, posibilitatea ca fiecare persoană să poată să opteze, adică să nu mai fie o obligație prin lege ca persoana să fie și la Pilonul 1, și la Pilonul 2 de pensii și să-i dăm posibilitatea să opteze”, a afirmat Vasilescu.

La data de 18 aprilie, Dragnea a susținut, din nou, că nu se are în vedere naționalizarea Pilonului II de pensii, iar cei care au cotizat nu vor pierde la pensie.

La data de 19 aprilie, Călin Popescu-Tăriceanu afirma că ALDE susține varianta prin care să se poată opta doar pentru Pilonul I. „Cred că trebuie să existe posibilitatea liberei opțiuni a fiecăruia unde să-și pună banii din pensie. Practic sunt banii lui. Dacă vrea să rămână în continuare la Pilonul II de pensii foarte bine, dacă vrea să treacă, cu toată contribuția la Pilonul I de pensii, iarăși este foarte bine. Cine vrea, subliniez, cine dorește să aibă o pensie administrată privat, în afara sistemului de pensii, poate să utilizeze așa-zisul Pilon III, adică face o contribuție care este privată și administrată privat și care este o opțiune pe care o și recomand ca un om care crede în virtuțile economiei de piață. Deci, noi (n.red. – ALDE) suntem de părere că va trebui să se procedeze în felul următor: Cei care doresc să treacă la Pilonul I contribuția să facă opțiunea scrisă, ceilalți, care nu fac acest lucru, rămân în continuare cu contribuția la Pilonul II”, a detaliat Tăriceanu.

Cea mai vehementă declarație contra zvonurilor privind naționalizarea Pilonului II de pensii a făcut-o, la 16 mai, Liviu Dragnea, care la întrebarea dacă se lucrează la un proiect pentru contribuții zero la Pilonul II de pensii a răspuns: „Este o prostie și o minciună. Asta ca să nu complicăm mult răspunsul.”

În schimb, a doua zi, a apărut, în media, Programul legislativ al Guvernului pentru 2018, care includea printre prioritățile legislative un „proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, conform căruia, în perioada 1 iulie – 31 decembrie, contribuțiile aferente acestuia vor fi suspendate. Pentru a contracara această decizie, în aceeași zi, într-un apel nemaiîntâlnit, întreg mediul de business s-a declarat în favoarea Pilonului II de pensii.

După o nouă furtună mediatică, în cursul căreia a reieșit că propunerea legislativă venise de la Comisia de Prognoză, la 21 mai, liderul PSD a admis posibilitatea unei suspendări temporare a plăților către Pilonul II, pe care l-a catalogat „o chestiune financiar-contabilă”.

La 22 mai, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, întrebat despre propunerea de a suspenda contribuțiile la Pilonul II de pensii între iulie și decembrie 2018, a susținut că „este o aberație, o știre falsă„.

În schimb, într-un document al Comisiei Europene din data de 23 mai se scria că Guvernul României „are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” și că „potrivit declarațiilor publice, Guvernul intenționează să facă transferurile către Pilonul 2 opționale și să ia o decizie până la sfârșitul lunii iunie 2018, după consultarea cu părțile interesate”.

„Aceste transferuri se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei anual (aproximativ 1,5 miliarde de euro; 0,8% din PIB). O astfel de măsură ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt. În orice caz, câștigul fiscal s-ar risipi, pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale deviate de la Pilonul II ar fi însoțite de o obligație de a plăti pensii pentru limită de vârstă în viitor. În plus, o astfel de inversare ar putea avea implicații negative asupra viabilității pensiilor și pentru dezvoltarea piețelor de capital. Transformarea celui de-al doilea pilon de pensii într-unul opțional ar lipsi România de posibilitatea invocării clauzei privind reforma sistemului de pensii”, se mai scrie în raportul Comisiei.

În plus, la 29 mai, Lia Olguța Vasilescu a declarat, într-o emisiune, că Guvernul nu va naționaliza Pilonul II de pensii, așa cum erau anumite zvonuri, ci îl va face opțional.

„Noi ne-am hotărât ce vrem să facem. Și este ceea ce am comunicat de anul trecut: să fie opțional acest Pilon II. Fără doar și poate, este bătută în cuie varianta aceasta… Sigur, pe perioada verii, veți vedea o prezentare foarte clară vizavi de Pilonul II de pensii: ce înseamnă, care sunt avantajele, care sunt parte din dezavantaje, pentru că sunt și din acestea. Nu-l naționalizăm, dar vom explica foarte clar tuturor acestor persoane care sunt cotizante la Pilonul II cât va fi pensia lor, pentru că oamenii au așteptări. Am constatat, stând de vorbă cu foarte multe persoane care cred următorul lucru: că vor avea pensia de stat echivalentă cu a unor persoane care nu sunt la Pilonul II de pensii, la care suplimentar se va mai adăuga și această pensie. Nu, se ia o parte din contribuția la Pilonul I de pensie ca să se asigure această pensie de la Pilonul II. Deci, sunt foarte multe lucruri care va trebui să le explicăm oamenilor, ca să le înțeleagă”, a spus Vasilescu, atunci, la România TV.

În schimb, la 4 iunie, premierul Viorica Dăncilă a negat că ar există un proiect privind Pilonul II de pensii și a subliniat că „Pilonul II nu se va desființa„. În aceeași zi, președintele PSD a spus că „subiectul nu este de actualitate”, că „este o campanie susținută de anumite societăți care au interese” și că „o să vă spun când se întâmplă”.

Cu toate acestea, la data de 10 august, fostul ministru al Muncii a susținut, în cadrul unor declarații de presă, că este normal ca CNAS să încaseze o parte de cel puțin 0,5% din comisionul de adminsitrare de 2,5% încasat de fondurile de administrare a Pilonului II de pensii, deoarece Casa colectează banii.

„Nu va tăia nimeni Pilonul II, nu îl va bloca. Chiar va fi o surpriză plăcută față de Pilonul II de pensii, până la finalul acestui an”, a afirmat, la 12 septembrie, Teodorovici. Ministrul Finanțelor a precizat atunci că această surpriză a fost decisă în baza analizei anunțate în iunie – iulie, care a luat în calcul randamentele, costurile și tot ceea ce înseamnă Pilonul II de pensii pentru contribuabili.

Ulterior, oficialul de la Finanțe a tot afirmat că Pilonul II de pensii este în analiză, dar fără să dea noi detalii.

Care sunt noile reguli

Surpriza „plăcută” a fost anunțată marți, 18 decembrie, într-o conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, care a prezentat proiectul unei Ordonanțe de Urgență ce urma să includă mai multe modificări:

– comisionul de administrare va redus de la 2,5% la 1%, din care jumătate va reveni CNAS;

– capitalul social al fondurilor va fi majorat în funcție de valoarea activelor gestionate – creștere estimată de fonduri la 800 de milioane de euro pentru prima jumătate a anului viitor;

– cei care au contribuit minimum cinci ani se vor putea retrage, contra unui comision de 2% din valoarea activelor retrase.

Această din urmă prevedere a fost eliminată din OUG adoptată de Guvern la 21 decembrie, care a devenit OUG nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018. În ceea ce privește Pilonul II de pensii, noul act normativ modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Astfel, din 2019, participanții la Pilonul II de pensii se pot retrage voluntar din acesta și să rămână doar cu pensia de la stat. „O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de cinci ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute, până la data transferului, rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensie privată”, se subliniază în actul normativ citat. În plus, după aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensie privată, decât la cererea expresă a acestora.

Altă prevedere echivalează cu o naționalizare, în condițiile în care majorează semnificativ nevoia de capital. Mai exact, administratorii de fonduri de pensii private vor trebui să-și ajusteze capitalul în funcție de valoarea contribuțiilor pe care le administrează, de anul viitor, arată OUG nr. 114/2018. „Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, respectiv: a) 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 de milioane de euro; b) 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 de milioane de euro și 500 de milioane de euro; c) 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 de milioane de euro”, se precizează în actul normativ care a fost publicat sâmbătă în Monitorul Oficial nr. 1.116.

Administratorii de fonduri de pensii administrate privat trebuie să verse 50% din noul capital social minim până la data de 30 iunie 2019, iar diferența de capital social minim, de 50%, până la data de 31 decembrie 2019.

Cerința minimă de capital actuală este de cel mult 4 milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naționale a României (BNR), la data constituirii. Astfel, analizele arată că, cumulat, cei șapte administrator de fonduri vor trebui să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, până la mijlocul anului viitor.

Datele afișate de ASF arată că: Aegon are un capital social de 40 de milioane de lei; Allianz-Țiriac Pensii Private de aproape 32,4 milioane de lei; BCR Pensii de aproape 88,5 milioane de lei; BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private, de aproape 27 de milioane de lei; Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private de 52 de milioane de lei; Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrate Privat, de aproape 26,5 milioane de lei; NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrate Privat, de aproape 75 de milioane de lei.

De asemenea, comisionul de administrare a fost redus de la 2,5% la 1% din contribuțiile plătite, „cu condiția ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii publice”.

De asemenea, noul act normativ stabilește că administratorii de fonduri de pensii își pot deduce un procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, mai mult decât 0,05% pe lună, stabilit inițial prin prospectul schemei de pensii private.

În plus, această deducere se aplică astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul inflației; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației; 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu peste 4 puncte procentuale peste rata inflației.

Cele mai recente date, cele pentru noiembrie, indică o rată anuală a inflației de 3,43%, conform Institutului Național de Statistică (INS).

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni era, la finele lunii septembrie 2018 de 3,7%, conform unui raport ASF. Rata de rentabilitate anualizată a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat, categorie în care intră doar Aripi (Generali), era de 3,6376%. În plus, ratele de rentabilitate anualizate ale fondurilor de pensii cu grad de risc mediu erau, la aceeași dată, de: 3,4% AZT Viitorul Tău (Allianz-Țiriac); 4,17% BCR; aproape 2,87% BRD; aproape 4,3% Metropolitan Life; aproape 3,7% NN Pensii; 3,64% Vital.

Prin noul act normativ administratorii de fonduri de pensii pot folosi sumele colectate de la contribuabili pentru finanțarea proiectelor public-private.

Miza

Pe data de 20 mai 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) primeau în administrare primele contribuții ale românilor. La finalul primelor trei trimestre din 2018, 7,18 milioane de participanți erau înregistrați, un avans anual de 3,19%, iar comparativ cu decembrie 2017, numărul de participanți a crescut cu 1,94%, potrivit datelor ASF. „În primele trei trimestre din acest an s-au înregistrat 140.573 participanți noi în sistem, cu 12,58% mai puțin decât în perioada similară din 2017 (160.795 persoane)”, se menționează într-un raport al ASF.

Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 30 septembrie 2018 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 46,59 de miliarde de lei (9,99 miliarde de euro), o creștere anuală de 22,07% (20,37% raportat la moneda euro), iar față de decembrie 2017 a fost de 17,23% (17,13% raportat la moneda euro).

Această sumă ar ajunge pentru plata timp de nouă luni a pensiilor de stat, în condițiile în care valoarea totală a pensiilor plătite de stat a fost de 5,53 miliarde de lei, în octombrie. În plus, această sumă echivalează cu cea necesară pentru bugetul Fondului de Dezvoltare și Investiții, înființat prin aceeași OUG nr. 114/2018.

În cazul în care toți administratorii de Pilon II de pensii se retrag de pe piață, suma acumulată este preluată în administrare de ASF, iar ulterior poate fi transformată în venit pentru bugetul de stat. Într-o asemenea variantă este încă neclar dacă banii virați vor mai fi considerați drept contribuție la sistemul de pensii sau nu. Dacă nu, preluarea acestor fonduri echivalează cu o naționalizare.

La finele lunii septembrie, NN Pensii administra cel mai valoros portofoliu, de aproape 16,7 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro), reprezentând 36% din valoarea activelor fondurilor de pensii private din România, pentru 1,97 milioane de participanți, care reprezentau aproape 27,5% din toți reprezentanții la fondurile de pensii. Conform noilor reglementări, fondul ar trebui să-și majoreze, anul viitor, capitalul social de 22,2 ori, iar jumătate din sumă să o vireze până la mijlocul anului.

„În primele trei trimestre din 2018, viramentele au însumat 5,77 miliarde de lei (1,24 miliarde de euro). Față de aceeași perioadă din 2017, valoarea totală a contribuțiilor virate a crescut cu 9,49%. În luna septembrie 2018, s-au virat contribuții pentru 4,07 milioane persoane, reprezentând 56,72% din total participanți din Pilonul II. Ponderea participanților cu contribuții în total participanți din sistem a înregistrat un trend ușor fluctuant în perioada septembrie 2017 – septembrie 2018, cu o medie de 57,41% – valoarea maximă în noiembrie anul trecut, 59,08% și valoarea minimă în aprilie ac., 56,34%. De remarcat faptul că trendul ponderii participanților cu contribuții virate în lună din total participanți la sistem este similar cu trendul ponderii participanților cu contribuții virate în lună în total efectiv de salariați pe economie. În condițiile maturizării sistemului, pe parcursul celor zece ani de funcționare, ponderea în total efectiv salariați pe economie a crescut constant de la 66,51% în mai 2008 la 82,32% în septembrie a.c.”, se detaliază în raportul ASF.

Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private (Pilonul II și Pilonul III) era, la 30 septembrie 2018, de 48,6 miliarde de lei (10,29 miliarde de euro), reprezentând 5,23% din PIB, comparativ cu 4,65% în septembrie 2017 și 4,84% în decembrie 2017. Ritmul anual de creștere înregistrat de activele totale a fost de 21,73%, iar față de decembrie 2017 creșterea a fost de 17%.

La 30 septembrie 2018, ponderea cea mai mare în structura portofoliilor fondurilor de pensii private era deținută de titlurile de stat cu 62,36%, urmate, în această ordine de: acțiuni – 19%, depozite bancare – 8,35%, obligațiuni corporative – 3,39%, titluri de participare – 3,36% și alte instrumente financiare – 3,55%.

Un studiu al companiei de consultanță KPMG, publicat în mai, arăta că un angajat român care câștiga atunci salariul mediu pe economie și care contribuie periodic la Pilonul I, Pilonul II și la un produs de asigurare de viață pe întreaga perioadă a vieții active ar putea obține un venit total la pensionare, în 2048, de aproximativ 2.610 lei/lună, din care 1.650 de lei din Pilonul I, 670 de lei din Pilonul II și 290 de lei din asigurarea de viață.