Epopeea unui jaf geostrategic. Bâlba statului în confruntarea cu Bechtel: „luni se încheie totul” vs. „presa ne-a interpretat eronat”
Rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel pentru autostrada Transilvania, anunțată recent de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Șova, nu va avea loc luni. Contactat de gândul, Biroul de presă al Departamentului pentru proiecte de infrastructură a precizat luni că declarația de joia trecută a ministrului Dan Șova, referitoare la încetarea contractului cu Bechtel, a fost de fapt ” interpretată eronat de presă”.
„Domnul ministru nu a spus că luni va înceta contractul, ci că rezilierea intră în linie dreaptă. A fost o interpretare eronată a presei”, au precizat pentru gândul reprezentanții Biroului de presă al Departamentului pentru proiecte de infrastructură.
În plus, autoritățile au invocat luni necunoașterea despăgubirilor pe care statul ar urma să le acorde companiei responsabile de unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din istoria României.
„Rezilierea contractului este o chestiune de zile, mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă”, a declarat agenției Mediafax ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Șova.
La data semnării contractului cu Bechtel, Victor Ponta era șeful Corpului de Control al Guvernului Năstase
La rândul său, premierul Victor Ponta a precizat pentru Mediafax că a decis să trimită Corpul de Control pentru a verifica acest contract.
Contractul a fost încredințat direct, în 2003, de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, iar la acea vreme ministrul al Transporturilor era Miron Mitrea, actualul vicepreședinte al Camerei Deputaților. La data semnării contractului, în decembrie 2003, Victor Ponta era șeful Corpului de Control al Guvernului, poziție pe care a ocupat-o din 2001 până în februarie 2004, potrivit CV-ului său.
Săptămâna trecută, însă, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Șova, a declarat că suma despăgubirilor către Bechtel a fost deja stabilită, urmând să fie comunicată oficial luni. Mai mult, Șova promitea recent, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de ProTV, că valoarea despăgubirii „va fi o surpriză plăcută”.
„Luni se încheie cu totul”, a spus joi, 23 aprilie, Dan Șova, citat de Mediafax, după un eveniment organizat de Camera de Comerț Româno-Britanică, răspunzând unei întrebări. El a arătat că în prezent sunt discutate ultimele detalii privind rezilierea acordului și că suma despăgubirilor către Bechtel a fost deja stabilită, urmând să fie comunicată oficial luni.
Anca Boagiu: Costurile rezilierii ar putea depăși un miliard de euro
Tot luni, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat că în cazul în care autoritățile vor rezilia contractul cu Bechtel, statul român ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri de peste un miliard de euro.
„Le cer public să spună, în situația acestei rezilieri, mințite rezilieri pentru noi toți, ce ar însemna costurile, pentru că, dacă ne uităm înapoi în timp, cred că vor ajunge cel puțin la un miliard pe care să-l dea Bechtel-ului pe ce au însemnat datoriile din trecut și penalizările”, a spus luni Anca Boagiu.
Cu un preț pe kilometru de peste 20 de milioane de euro, autostrada Transilvania este una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume.
Variantele pentru continuarea proiectului: PPP sau concesiunea
Ministrul delegat Dan Șova a declarat recent că singura posibilitate pentru continuarea proiectului autostrăzii Transilvania este parteneriatul public-privat sau concesiunea, adăugând că probabil va fi utilizată a doua variantă.
Oficialul a adăugat atunci că a discutat cu 4-5 companii de construcții mari la nivel internațional interesate să participe la acest proiect, iar după încheierea contractului cu Bechtel va fi realizat un nou studiu de trafic, care să ilustreze situația actuală pe respectivul traseu.
„Avem cinci părți din autostradă neterminate. Trebuie să le licităm și să le construim în același timp, pentru că nimeni nu va fi interesat doar de o singură parte. Asta va fi o mare problemă, să construim în același timp cele cinci părți”, a mai spus ministrul.
Ce spune unul dintre negociatorii contractului
Pe de altă parte, gândul a stat recent de vorbă și cu actualul senator PSD Sorin Bota, care a fost unul dintre principalii negociatori ai contractului pentru Autostrada Transilvania, fiind responsabil cu asigurarea resurselor de finanțare pentru acest proiect.
În 2003, Sorin Bota era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea. Bota susține că PSD a negociat o înțelegere foarte bună cu americanii, care dacă ar fi fost respectată în condițiile inițiale din contract, ar fi dus la faptul ca în 2013 România să aibă 415 kilometri de autostradă Brașov-Borș la prețul inițial, de 2,2 miliarde de euro.
Principalii vinovați pentru situația actuală sunt, în opinia lui Sorin Bota: PDL și fostul lor ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care au dat peste cap contractul, la renegocierea din 2005, și care nu au fost în stare să continue finanțările din credite externe, găsite de PSD în 2004.
Istoria autostrăzii Transilvania
Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003, iar construcția a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până cel târziu în 2012. Contractului a fost încredințat direct de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, contract despre care fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, spunea în 2009 că a fost „un fel de cerință pentru ca România să intre în NATO”.
Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Michael Guest, declara în 2004, la o receptie organizată la reședinta sa, că Guvernul a luat o decizie bună pentru România atunci când a atribuit construcția autostrăzii Brașov-Oradea companiei americane Bechtel. (foto Mediafax Foto)
Pe fondul disputelor politice inițiate de partidele care s-au succedat la guvernare și fără bani alocați de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executați doar 52 de kilometri.
Plecând de la presupunerea că actualul ritm de construcție ar fi fost menținut, gândul a calculat la finele anului trecut că românii vor putea circula pe autostrada Brașov-Borș (415 km) abia din anul 2075.
Pe scurt, după nouă ani de la semnarea contractului, din totalul celor 415 km proiectați, au fost deschiși circulației doar 52 de km, iar sumele încasate de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro.
Proiectul a fost împărțit în opt secțiuni: Brașov-Făgăraș (48,81 km), Făgăraș-Sighișoara (53,37 km), Sighișoara-Ogra (58 km), Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), Câmpia Turzii-Gilău (Cluj Vest) (52,55km), Gilău-Mihăești (25,5km), Mihăești-Suplacu de Barcău (75,48 km) și Suplacu de Barcău-Borș (64,5 km).
În 2004, Bechtel a început lucrările simultan pe două segmente – Câmpia Turzii – Cluj Vest și Suplacu de Barcău – Borș. În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inaugurați în prezența premierului Emil Boc și a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. În noiembrie 2010, ultimii 10 kilometri din sectiunea între Turda și Câmpia Turzii, au fost inaugurați de Emil Boc și ministrul Transportului Anca Boagiu.
Singurul tronson pe care mai lucra, teoretic, compania americană Bechtel este Suplacu de Barcău-Borș, însă din primăvara anului 2011 ritmul lucrărilor a încetinit vizibil, potrivit informațiilor furnizate gândul de către Nicolae Tivadar, primarul localității Suplacu de Barcău. Lipsa finanțării este în principal motivul pentru care lucrările au stagnat pe Suplacu de Barcău-Borș, tronsonul cuprinzând și cel mai lung viaduct (1,8 km).
Suplacu de Barcău-Borș este pe jumătate realizat.
Gândul a realizat recent o serie de reportaje pe șantierul autostrăzii. Acolo „oamenii de la Bechtel” au părăsit, cu tot cu o parte din utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălișoara. Din imaginile suprinse se vede ce au făcut americanii de la Bechtel după nouă ani de activitate pe șantierul autostrăzii.
Autostrăzile vecinilor
România are în prezent 530 de kilometri de autostradă. Gândul a calculat recent, pe baza celor mai recente informații Eurostat, că România deține cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii.
Pe de altă parte, gândul a scris recent că Ungaria are în prezent peste 1.300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, de aproape 2,5 ori mai mult decât România, în condițiile în care suprafața țării vecine este de tot atâtea ori mai mică decât cea a României.
La rândul ei, Bulgaria avea în martie 2013 o rețea de 562 de km de autostrăzi, în timp ce alți 199 de km erau în diferite stadii de construcție, potrivit celor mai recente informații publicate de autoritățile bulgare. Spre comparație, România are în prezent 530 de km de autostrăzi, având un teritoriu de două ori mai mare decât al statului de la sud de Dunăre.
Singura țară vecină care stă mai prost decât noi la capitolul autostrăzi este Republica Moldova, care nu are încă nici un kilometru de astfel de intrastructură de transport. Contactat de gândul, Andrei Cuculescu, șeful Direcției de Dezvoltare a Drumurilor din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) din Republica Moldova, a admis recent că autostrăzile nu reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Chișinău.