Prima pagină » Economic » ERSTE: Recesiunea și criza euro vor continua să afecteze exporturile și investițiile din România

ERSTE: Recesiunea și criza euro vor continua să afecteze exporturile și investițiile din România

ERSTE: Recesiunea și criza euro vor continua să afecteze exporturile și investițiile din România
Recesiunea din zona euro va continua, probabil, și în trimestrul al doilea, afectând exporturile românești, iar tensiunile și incertitudinile din Europa riscă să "calce pe nervi" investitorii, cu un impact negativ asupra investițiilor străine directe din România, anticipează analiștii Erste.

Recesiunea din zona euro va continua, probabil, și în trimestrul al doilea, afectând exporturile românești, iar tensiunile și incertitudinile din Europa riscă să „calce pe nervi” investitorii, cu un impact negativ asupra investițiilor străine directe din România, anticipează analiștii Erste.

„Indicatorii încrederii în economia zonei euro pentru luna aprilie s-au cifrat la niveluri dezamăgitor de scăzute, sugerând că recesiunea va continua și în trimestrul al doilea”, se arată într-o scurtă analiză a Erste, banca-mamă a BCR.

Zona euro este piața de desfacere pentru mai mult de jumătate din exporturile României, notează Erste, iar cererea externă a afectat deja negativ Produsul Intern Brut din primul trimestru, contribuind la reintrarea economiei românești în recesiune.

Banca austriacă anticipează o creștere economică de 1,2% pentru România în acest an.

Economia României a scăzut cu 0,1% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut și a intrat în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de contracție a PIB față de trimestrul anterior respectiv.

În trimestrul al patrulea al anului trecut, PIB-ul a coborât cu 0,2% față de trimestrul al treilea.

Analiștii citați de presa internațională anticipează că economia zonei euro a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o contracție de 0,2%, precedată de o scădere de 0,3% în ultimele trei luni din 2011.

Eurostat va confirma sau infirma oficial această ipoteză în cursul zilei de marți, însă creșterea economică surprinzător de puternică afișată marți dimineața de Germania are potențialul să modifice rezultatul la nivelul zonei euro.

Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creștere a PIB de 0,5% în primul trimestru, după o ușoară contracție în ultimele trei luni din 2011.

Totodată, economia Franței, a doua din Europa, a stagnat în primele trei luni după o creștere ușoară în trimestrul al patrulea al anului trecut.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, economia României a crescut cu 0,3% pe serie brută și cu 0,8% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor prezentate marți de Institutul Național de Statistică.

Analiștii Erste noetază că încetinirea mai accentuată a exporturilor comparativ cu importurile a limitat creșeterea economică anualizată în primul trimestru, însă principalul factor este cererea internă.

„Credem că creșterea anuală foarte slabă din primul trimestru al acestui an poate fi atribuită cererii interne, în particular consumului populației, componentă care generează circa 70% din PIB-ul total. Totuși, investițiile slabe și scăderea stocurilor în industrie ar putea să fi contribuit la limitarea cererii interne, în timp ce încetinirea mai abruptă a exporturilor în raport cu importurile sugerează o contribuție negativă a cererii externe la PIB în primul trimestru, față de perioada corespunzătoare a anului trecut”, se spune în analiza Erste.

În continuare, temerile privind criza din zona euro, proaspăt reaprinse, ar putea rezulta în reducerea fluxului investițiilor străine directe către România.

După un moment de liniște în primele două luni ale anului, datorat injecțiilor de lichiditate totalizând 1.000 miliarde euro efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), zona euro a intrat într-o nouă rundă a crizei datoriilor de stat.

Atenția piețelor este fixată din nou pe Grecia, unde rezultatul fragmentat, indecis, al alegerilor generale pune sub semnul întrebării respectarea condițiilor din acordul de finanțare convenit cu UE, FMI și BCE și antrenează speculații privind ieșirea statului din blocul monetar european.

Citește și