Eurobarometru: 64% dintre români consideră că în prezent condițiile de muncă în România sunt proaste

Mai mult de jumătate (53 %) dintre lucrătorii europeni percep condițiile de muncă din țara lor ca fiind bune, însă majoritatea (57 %) cred că acestea s-au deteriorat în ultimii 5 ani, după cum reiese dintr-un sondaj Eurobarometru, publicat joi care analizează modul în care a fost afectată de criză calitatea muncii.

64% dintre români consideră că în prezent condițiile de muncă în România sunt proaste, față de 46% media UE, iar 32% spun că sunt bune. 55% sunt de părere că în ultimii 5 ani condițiile de muncă s-au înrăutățit (media europeană fiind de 57%), 29% spun că au rămas la fel și 13% că s-au îmbunătățit.

Pe de altă parte, 75% dintre români se declară mulțumiți de orele de muncă prestate și doar 24% sunt nemulțumiți, iar 72% sunt mulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și cea personală. 55% dintre repondenții din România au precizat că în ultimele 12 luni au fost consultați cu privire la schimbările referitoare la organizarea muncii și a condițiilor de muncă, dar 44% au susținut că nu au fost consultați în acest sens.

Expunerea la stres este considerată de 58% dintre cei chestionați principalul risc pentru sănătatea și siguranța lor la locul de muncă, urmată de pozițiile dureroase ale corpului sau mișcările repetitive (17%) și riscuri de accidente sau leziuni grave (16%). La nivel european există mari discrepanțe între statele membre, procentul celor care se declară mulțumiți de condițiile de muncă variind de la 94% în Danemarca la 38 % în Grecia. În general, angajații sunt foarte mulțumiți de programul lor de lucru (80%), precum și de modul în care le sunt protejate sănătatea și siguranța la locul de muncă (85 %).

La nivel individual, Danemarca se situează, din nou, pe primul loc, 94 % dintre lucrători declarându-se satisfăcuți de condițiile oferite la locul lor de muncă, se arată într-un comunicat al CE. Austria și Belgia se situează pe locul al doilea în clasament, urmând la mică distanță Finlanda (89 %), Marea Britanie și Estonia (ambele cu 88 %). La polul opus, Grecia prezintă cea mai mică rată de satisfacție la nivel național (16 %).
Comisia Europeană consideră că aceste discrepanțe pot fi determinate de o multitudine de factori, precum contextul socio-economic influențat de criză, dar și anumite elemente de natură structurală, care țin de dialogul social, de politicile sociale și de legislația muncii și care pot fi mai puternice sau mai slabe în funcție de situația din fiecare țară a UE.

Una dintre concluziile Eurobarometrului este că se constată o creștere a intensității muncii. Stresul este perceput ca fiind cel mai important risc la locul de muncă (pentru 53 % dintre lucrătorii care au participat la sondaj). De asemenea, nemulțumirea în ceea ce privește volumul de muncă, ritmul de lucru și programul prelungit (peste 13 ore zilnic) este mai răspândită decât alte aspecte, cum ar fi lipsa interesului față de sarcinile de lucru sau perioadele inadecvate de odihnă săptămânală sau anuală. Alături de stres, ergonomia deficitară este percepută ca fiind unul dintre cele mai importante riscuri la locul de muncă.

În ceea ce privește organizarea muncii, legat de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, 40 % dintre repondenți declară că nu li se oferă posibilitatea de a utiliza regimuri de lucru flexibile.
UE va organiza, pe 28 aprilie, o conferință privind condițiile de muncă, la care vor participa aproximativ 300 de părți interesate. Conform CE, sindicatele, organizațiile patronale și factorii de decizie politică de la nivel european și național vor avea ocazia să reflecteze și să ia inițiative comune în sprijinul condițiilor decente de lucru și a locurilor de muncă de calitate, elemente esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

„Condițiile bune de muncă, printre care se numără un mediu de lucru sănătos și sigur, sunt deseori asociate cu mai multă motivare din partea lucrătorilor, cu ideea de creativitate și angajament și, în cele din urmă, cu niveluri ridicate de productivitate”, precizează Executivul european.