Grecia a numit un executiv interimar care să guverneze statul până la alegerile din 17 iunie, însă atenuarea crizei politice nu a domolit tensiunile de pe piețele financiare și nu a stins discuțiile privind posibilitatea ieșirii statului din zona euro, notează presa internațională.
Dacă în urmă cu câteva luni posibilitatea părăsirii uniunii monetare era o variantă speculată doar de presă și de analiști, în ultima perioadă, numeroși oficiali europeni au comentat subiectul invocând faptul că o asemenea decizie va fi dificil de adoptat în condițiile în care nu s-ar înscrie sub incidența niciunui cadru legislativ.
„Liderii europeni au transmis Greciei un mesaj dur: votul din iunie este votul de a rămâne sau nu în zona euro”, este de părere Aurelian Dochia, analist economic. În opinia sa, lipsa unor soluții politice este dublată de o rezistență socială a grecilor care resping măsurile de austeritate convenite cu creditorii internaționali în schimbul pachetelor de sprijin financiar. „Grecii deja votează pentru soluția ieșirii din zona euro. Nu mai au încredere”, a declarat Dochia pentru gândul, adăugând că statul ar putea fi nevoit să părăsească uniunea monetară chiar și înaintea alegerilor din vară.
Citește și GRECIA A NUMIT UN NOU GUVERN
Ieșirea statului elen din zona euro s-ar traduce prin pierderi de ordinul sutelor de miliarde de euro, atât pentru Banca Centrală Europeană (BCE) cât și pentru statele din blocul monetar, acționari ai instituției, reiese dintr-o analiză Reuters, citată de Mediafax. BCE a anunțat marți că a oprit temporar operațiunile de finanțare către unele bănci grecești pentru a-și limita riscurile. Președintele instituției, Mario Draghi a ținut să sublinieze că nu va compromite principiile băncii europene pentru a menține Grecia în zona euro. Mai mult, la începutul săptămânii, președintele elen Karolos Papoulias avertiza că deponenții greci au retras luni circa 700 de milioane de euro din bănci, pe fondul eșecului negocierilor pentru formarea unui nou executiv.
Piețele financiare internaționale au reacționat puternic la veștile venite din Grecia. Marți, bursele europene au deschis „pe roșu” și au scăzut la minimul anului 2012, în urma anunțului privind organizare unei noi runde de alegeri. Moneda euro s-a depreciat luni la minimul ultimelor patru luni în raport cu dolarul american.
Unda de șoc pornită din Grecia a ajuns și în România. Miercuri, cursul leu/euro a atins al patrulea maxim istoric consecutiv. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a precizat că deprecierea monedei naționale are cauze externe.
Citește și Acțiunile europene scad la minimul anului 2012, după anunțarea de alegeri anticipate în Grecia
Citește și Cursul atinge AL PATRULEA MAXIM ISTORIC CONSECUTIV, de 4,4463 lei/euro. Care este explicația BNR
Dochia: România trebuie să-și ia măsuri pentru a se proteja de efectele ieșirii Greciei din zona euro
Dochia avertizează că, deși ieșirea Greciei din zona euro va fi una controlată, „un asemenea șoc nu are cum să fie ordonat”. România, la fel ca toate celelalte state europene, trebuie să-și ia măsuri de protecție, în special pe filiera bancară pentru a evita un dezechilibru financiar.
„Cred că aici criza poate fi gestionată, însă mai vorbim și de un impact secundar, prin intermediul a ceea ce se va întâmpla în UE”, a explicat economistul. El susține că măsurile de majorare a salariilor și a altor cheltuieli publice nu sunt prudente în condițiile în care tensiunile de pe piețele financiare și neîncrederea investitorilor vor majora costurile de împrumut ale statului.
Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din BNR, a declarat la începutul săptămânii că băncile elene din România, care dețin 15% din totalul activelor sistemului bancar local, nu prezintă riscuri. „Cât privește sistemul bancar, noi avem toate procedurile la îndemână și nu văd nicio problemă. Solvabilitatea băncilor cu capital elen este foarte solidă, iar băncile-mamă și-au onorat constant angajamentul și au linii de finanțare deschise în favoarea filialelor locale, linii confirmate și de autoritatea de supraveghere din Grecia”, a precizat Cinteză, citat de Ziarul Financiar.
Vicepremierul Florin Georgescu s-a declarat la rândul său mulțumit de stabilitatea sistemului financiar și a precizat că nu se așteaptă ca autoritățile să recurgă la folosirea băncii-punte, instrument introdus recent de către BNR prin care sunt trecute în administrare specială băncile cu probleme. „Sistemul bancar este solid și bine capitalizat. Nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populație nici pentru firme. Nu cred că va trebui să folosim bridge bank-ul”, a declarat Georgescu, potrivit Mediafax.
Citește și FMI despre Grecia: Ieșirea statului elen din zona euro se poate realiza într-o manieră organizată. „Va fi extrem de costisitor și va impune riscuri importante”
Întrebat ce părere are despre declarațiile minstrului austriac de Finanțe, Maria Fekter, care a argumentat recent că statul elen va trebui să părăsească Uniunea Europeană pentru a renunța la euro, economistul Aurealian Dochia a precizat că ar putea fi vorba despre o serie de tensiuni politice privind spațiul Schengen.
„Grecia este punctul prin care intră cei mai mulți imigranți ilegali. Bulgaria și România au fost acuzate deoarece sunt pe traiectoria dinspre Grecia, dar principala poartă de intrare este statul elen pentru că are foarte multe frontiere marine și insule și îi este dificil să-și protejeze granițele”, ne-a declarat economistul.