Europenii nu au mai produs atât de multe gaze. Câte miliarde de metri cubi de gaze au produs românii

În primele trei luni ale anului în curs, blocul comunitar european a înregistrat o producție mai mică de gaze cu 23 de procente, iar țara noastră își păstrează locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale.

Astfel, se precizează într-un raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene (CE), producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.

În document se scrie că Regatul Țărilor de Jos este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

ACTUALITATE Controale de 6 luni la FRONTIERA româno-bulgară. Măsură provizorie în contextul aderării la Schengen

10:59

ACTUALITATE Ingredientul secret utilizat de chef Sorin Bontea pentru o porție de sarmale autentice. Este un real deliciu

10:50

Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (n.r. – gaz natural lichefiat)”, precizează autorii raportului.

Importul de gaze susținut de scăderea producției interne a UE. România importă mai mult

Diminuarea producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Și asta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.

În același documentul ale Executivului comunitar se mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.

Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi).

Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).

Maltezii au consumat cel mai multe gaze

Cu privire la consum, o majorare semnificativă se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).

De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.

În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%.

În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).