Evaziunea fiscală care nu este evaziune. Cum plimbă marile multinaționale banii prin paradisuri fiscale

Într-o perioadă marcată de deficite fiscale majore, datorii guvernamentale în creștere și adâncirea inechităților sociale, cei care nu dau înapoi comunității ceea ce se cuvine au devenit ținte atât pentru presă și implicit opinia publică, cât și pentru politicienii puși pe recuperat bani și echilibrat bugete, informează Mediafax.

Ampania împotriva evaziunii fiscale purtată de mai multe guverne, în frunte cu Washingtonul și Berlinul, a condus la erodarea binecunoscutului secret bancar elvețian, iar mii de persoane care și-au dosit averea în paradisuri fiscale au intrat în vizorul autorităților sau au ieșit voluntar la rampă în schimbul clemenței, plătind o amendă modică și taxele „din urmă” pentru a scăpa de consecințele mai grave ale unor investigații prelungite.

După ce problema celor cu bani în conturi străine a fost într-o oarecare măsură rezolvată, în centrul atenției au ajuns marile companii multinaționale, care reușesc prin diverse artificii să-și reducă semnificativ taxele plătite pe profiturile obținute în afara țării de baștină.Corporații precum Pepsi, Starbucks sau Intel au vânzări în întreaga lume și țin la imagine, încercând să se prezinte drept atente la mediul înconjurător, cu o atitudine progresivă și responsabile din punct de vedere social.

Însă atunci când vine vorba să cedeze guvernelor partea cuvenită din profiturile pe care le generează, icoanele capitalismului mondial acționează în mod extrem de antisocial, notează Der Spiegel într-o analiză recentă. Spre deosebire de evaziunea fiscală, evitarea taxelor prin măsuri care respectă reglementările este legală. (Vlad Popescu)

Citește articolul integral în Business Magazin