EXCLUSIV: Arieratele au crescut la un nivel ÎNGRIJORĂTOR după ce „au mai ieșit niște facturi la suprafață”. Guvernul a luat o măsură de urgență

Arieratele administrațiilor publice locale au crescut la 1,18 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie, echivalentul a 265 de milioane de euro, în creștere față de nivelul înregistrat la sfârșitul anului trecut, de circa 850 de milioane de lei, respectiv 190 de milioane de euro, a declarat, miercuri seara, pentru gândul ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Cu câteva ore înainte de acest anunț, Guvernul a încercat să achite o parte din datorii, adoptând un act normativ care cuprinde măsuri de reducere a arieratelor primăriilor și consiliilor județene, cu mențiunea că acestea pot împrumuta bani doar pentru strngerea acelor datorii aferente proiectelor prevăzute în bugetele locale.

„Guvernul a aprobat textul acestei ordonanțe de urgență, prin care se intenționează o corecție rapidă a unor disfuncționalități sau piedici în mai multe domenii din sfera financiar-fiscală”, se arată pe pagina oficială a executivului, fără a se oferi însă detalii suplimentare.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Dicționar de termeni. Ce sunt arieratele

Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depășită cu 90 de zile. Executivul s-a angajat prin acordul preventiv de tip stand-by semnat în 2011 cu Fondul Monetar Internațional (FMI) să reducă arieratele administrației locale cu 5% în fiecare lună.

„Au mai ieșit facturi la suprafață. Astăzi (miercuri, n.n.) am aprobat în guvern o ordonanță pentru organizarea unor măsuri financiar-fiscale prin care se prevede plata cu prioritate a arieratele aferente cheltuielilor care au avut prevederi bugetare. Sunt cazuri de investiții publice care s-au făcut în absența unor prevederi bugetare. Sunt facturi aferente unor proiecte care nu au avut niciodată aprobare bugetară. Nu-l împrumut eu să plătească proiectele care nu au fost aprobate. Este până la urmă și o reducere a hazardului moral”, a explicat Voinea.

În ceea ce privește distribuția arieratelor la nivel național, Voinea a precizat că acesta „este destul de echilibrat”.

Chițoiu, ministrul Finanțelor, pentru gândul: De ce s-au mărit arieratele. Va fi afectat acordul cu FMI?

Daniel Chițoiu, ministrul Finanțelor, susține că arieratele au crescut în luna ianuarie pe fondul întârzierii aprobării legii bugetului pe 2013.

„Sunt mai ridicate decât la sfârșitul anului 2012. Au crescut pentru că noi în ianuarie nu am avut legea bugetului aprobată și atunci facturile care erau scadente de 30-60 de zile au devenit arierate. De aceea s-au mărit arieratele în luna ianuarie. Noi ne vom încadra în țintele stabilite cu FMI”, a declarat Chițoiu pentru gândul.

Într-o circulară obținută de gândul, ministrul delegat pentru Buget le-a atras atenția reprezentanților consiliilor județene asupra nevoii prioritizării plății arieratelor care pot fi stinse din banii primiți „de la centru” sub forma cotelor defalcate din impozitul pe profit și a sumelor defalcate din TVA.

„Având în vedere ordinea stabilită de lege pentru aceste sume vă rugăm să luați toate măsurile ce se impun astfel încât consiliul județean să aloce cu prioritate sume pentru achitarea arieratelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale și numai după achitarea integrală a acestora să aloce sume și pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală”, se arată în adresa transmisă de Ministerul Finanțelor.

La începutul acestui an, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care le-a dat posibilitatea administrațiilor locale să-și plătească arieratele și din aceste sume defalcate ce puteau fi folosite înainte doar pentru cofinanțarea cheltuielilor de investiții.

Totodată, executivul a dispus reducerea volumului arieratelor acumulate de primării și consilii județene cu 85% până la sfârșitul lunii martie.

În acest sens, administrațiilor locale li s-a dat posibilitatea să împrumute de la Trezoreria Statului, pe o perioadă de cel mult cinci ani, cu o dobândă preferențială echivalentă cu dobânda cheie de politică monetară (5,25% pe an) a Băncii Naționale și „în limita sumei de 800 de milioane de lei”, banii necesari stingerii datoriilor mai vechi de trei luni. În cazul în care acestea nu vor fi reduse până la sfârșitul acestei luni, Trezoreria va opri alimentarea conturilor respectivelor administrații, cu excepția sumelor destinate plății salariilor.

„Necesitatea deblocării activității furnizorilor de bunuri, servicii și lucrări care au de recuperat de la autoritățile administrației publice locale sume ce reprezintă arierate, prevederile acordului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, referitoare la reducerea arieratelor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale”, au fost câteva dintre motivele invocate pentru adoptarea ordonanței.

Surse guvernamentale au precizat pentru gândul că o situație privind evoluția datoriilor locale în luna februarie va putea fi întocmită doar după data de 25 martie, astfel încât executivul nu are în prezent o statistică privind rezultatele eforturilor de reducere a arieratelor.

Practica folosirii biletelor la ordin

O practică frecventă care a dus la acumularea de arierate este folosirea biletelor la ordin, instrumente de plată care au fost interzise instituțiilor publice timp de trei luni în 2009.

Prin aceste bilete la ordin, primăriile și consiliile județene pot să garanteze plata anumitor sume la date fixe, însă o evidență a acestor instrumente financiare este greu de ținut.