EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările

Dincolo de controverse și dosare penale răsunătoare, privatizarea a însemnat pentru România, în esență, trecerea la o economie de piață și atragerea unui capital care să ofere șansa supraviețuirii companiilor deținute de statul comunist. Daniel Geantă, președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) – urmașa Fondului Proprietății de Stat (FPS), agenție de stat, înființată în anul 1992, cu scopul de a privatiza societățile comerciale de stat – a detaliat, într-un răspuns pentru Gândul, câți bani au intrat în bugetul statului prin privatizare, câte companii și-au schimbat astfel proprietarii, dar și câte investiții au fost efectiv făcute, față de cele promise.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este instituția statului care – după valuri de privatizări care au debutat la începutul anilor 90 – are acum în atribuții urmărirea banilor cuveniți statului și administrarea activelor care au rămas în supravegherea sa dar a celor care, așa cum e cazul Blue Air, au intrat în portofoliul statului.

Listă publicată pe 672 de pagini în Monitorul Oficial

Este vorba de mii de companii care au trecut, integral sau parțial, din proprietatea statului în cea privată, începând cu anul 1992, când se înființa Fondul Proprietății de Stat (FPS). Raportul de activitate din anul următor, publicat în Monitorul Oficial este ilustrativ pentru provocările acestui proces în urmă cu 30 de ani.

DECLARAȚII EXCLUSIVE 35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

08:00

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 443. ȘOC la Damasc: cine va fi noul ministru al Apărării!

07:44

„Absenţa unor reglementări juridice suficient de explicite referitoare la modul de transfer al proprietăţii de stat în patrimoniul FPS (executanţi, termene, sancţiuni) a determinat necunoaşterea exactă a patrimoniului gestionat de F.P.S. Astfel, în evidenţa FPS au fost transferate un număr de circa 5.934 societăţi comerciale cu 4,17 milioane angajaţi şi cu un capital social de 11.661 miliarde lei. În municipiul Bucureşti s-a definitivat transferul pentru un număr de numai 520 societăţi comerciale, faţă de 1.081 societăţi comerciale (baza de date FPS) sau 883 societăţi comerciale (baza de date ANP). În ceea ce priveşte înregistrarea societăţilor comerciale la Registrul comerţului cu FPS şi Fondurile Proprietăţii Private (FPP) acţionari, în baza actelor de transmitere, s-a constatat că un număr de circa 2.300 societăţi comerciale, deşi au semnat actele de transmitere, acestea nu sunt înregistrate la Registrul comerţului, întârziind încheierea procesului juridic. Datorită acestui fenomen a apărut întârzierea numirii reprezentanţilor FPS şi FPP în adunarea generală a acţionarilor”, se arăta în raportul FPS pe anul 1993, publicat în martie 1994.

Lista societăților comerciale care se privatizează în baza Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, prevăzută în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 626/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 bis din 21 august 199, se întindea pe 672 de pagini. Întreaga anexă nu se regăsește în resursele publice online.

Ulterior a apărut Hotărârea nr.40 din 30 ianuarie 1996 pentru rectificarea şi completarea Listei societăților comerciale care se privatizează potrivit Legii nr.55/1995, aprobata şi republicată în baza Hotărârii Guvernului nr.732/1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 5 februarie 1996, a cărei anexă includea 3.368 de companii din toată țara, cu detalii privind capitalul social, cifra de afaceri, profit și procent maxim pentru transfer gratuit.

Topul celor mai mari privatizări

„Toate contractele de vânzare – cumpărare de acțiuni încheiate de AAAS și predecesoarele ei au reprezentat un succes al procesului de privatizare. Încheierea unui contract de privatizare trebuie privită ca un tot unitar, respectiv tranzacția care cuprinde atât prețul, valoarea investițiilor, cât și capitalul de lucru”, a răspuns Daniel Geantă, președintele AAAS, la solicitarea Gândul.

Șeful instituției a evitat însă să ierarhizeze companiile în funcție de preț sau investiție sau cele mai mari eșecuri ale acestui demers major în istoria postdecembristă a Românei.

În urmă cu aproximativ 14 ani, conducerea de la acea vreme a instituției predecesoare, Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) făcea publice trei topuri 10 ale privatizărilor, respectiv după criteriul preț, investiții și capital social.

La acea vreme, pe cele trei podiumuri se aflau, după cum relata la acea vreme Hotnews.

Top 3 companii privatizate după criteriul preț:

1. BCR, preluată în 2006 de Erste Bank pentru 2,2 miliarde euro
2. Romtelecom, preluată în 1998 de Oterom pentru 375,4 milioane dolari
3. Romcin, preluată în 1997 de Lafarge pentru 213,7 milioane dolari

Top 3 companii privatizate după criteriul investiții:

1. Automobile Craiova, preluată în 2007 de Ford care și-a asumat investiții de 677 milioane euro
2. Rompetrol Rafinare, preluată în 2000 de The Rompetrol Group care și-a asumat investiții de 825 milioane dolari
3. Sidex Galati, preluată în 2001 de Mittal Steel care și-a asumat investitii de 527 milioane dolari

Top 3 companii privatizate după criteriul capital social

1. Sidex Galati, capital vândut de 4.694 miliarde ROL în 2001 la Mittal Steel
2. Rafo, capital vândut de 3.602 miliarde ROL în 2002 la Balkan Petroleum
3. Roman Bv., capital vândut de 2.649 miliarde ROL în 2003 la Pesaka Astana/Pro Roman

„Încadrarea în topuri pe criterii selective nu conferă o imagine unitară”

„Încadrarea în topuri pe criterii selective nu conferă o imagine (de preț, investiții ș.a.m.d.) unitară a realizării tranzacțiilor la nivelul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. După anul 2009 au mai fost încheiate tranzacții preponderent pe pachete reziduale, cu acordarea dreptului de preferință acționarilor care au achiziționat pachete majoritare”, a explicat președintele AAAS, în răspunsul pentru Gândul.

Potrivit lui Daniel Geantă procesul de vânzare a acțiunilor de către AAAS/antecesoarele acesteia a fost îngreunat de mai mulți factori.

„Totodată, precizăm că la unele societăți, pe fondul modificării condițiilor de piață, a interesului diminuat al investitorilor și/sau orientării acestora către alte piețe, procesul de vânzare a acțiunilor de către AAAS/antecesoarele acesteia a fost îngreunat, iar societățile fie au intrat în procedura insolvenței – menționăm cu titlu exemplificativ FORTUS S.A. Iași, AVERSA S.A. București, NETWORK PRESS S.A. București, fie asupra acțiunilor a fost instituită poprirea de către executorii judecătorești, blocându-se în acest mod procedura de vânzare a pachetelor de acțiuni”, a transmis Daniel Geantă.

Acesta a precizat că, potrivit prevederilor art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, legislația în materia privatizării se aplică indiferent de numărul acțiunilor pe care AAAS le deține, inclusiv la societățile naționale, companiile naționale și celelalte societăți rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes național sau local, procesul de vânzare a acțiunilor gestionate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului derulându-se în conformitate cu normele legale.

„Totuși, cu titlu exemplificativ, menționăm că în urma vânzării pachetelor de acțiuni gestionate de AAAS în numele Statului Român, la B.C.R. s-a încasat suma de 2,2 miliarde euro, La ROMTELECOM S.A. s-a încasat suma de 375,4 milioane dolari, la ROMCIM S.A. s-a încasat suma de 213,7 milioane dolari, la BRD s-a încasat suma de 187,6 milioane dolari, la AUTOMOBILE CRAIOVA S.A s-a încasat suma de 57 mlioane euro, la AUTOMOBILE DACIA S.A. s-a încasat suma de 48,6 milioane euro, la CASIAL HUNEDOARA S.A s-a încasat suma de 52,1 milioane de euro, iar la OTELINOX Târgoviște s-a încasat suma de 40,2 milioane euro”, potrivit informațiilor transmise de șeful AAAS.

Bilanțul la zi al privatizărilor

Datele AAAS actualizare la sfârșitul lunii iulie a acestui an arată că în perioada 1992 – 2023, valoarea totală a veniturilor încasate din activitatea de privatizare se cifrează la 14.504.308 mii lei, corespunzătoare unui număr de 11.211 de contracte de vânzare – cumpărare de acțiuni.

Potrivit AAAS, în perioada 1992 – 2023, au intrat în monitorizare postprivatizare 11.211 contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni, încheiate pentru privatizarea a 7.717 societăți.

Valoarea totală a prețului acțiunilor vândute prin contractele de privatizare este detaliată în tabelul următor:

Potrivit AAAS, valoarea totală a investițiilor asumate și realizate în perioada 1993-31.07.2023 prin contractele de privatizare a depășit pragul de 4 miliarde de euro, respectiv:

• Volum investiții angajat: 4.719,855 echivalent milioane euro
• Volum investiții confirmat: 4.183,738 echivalent milioane euro

Astfel, la un simplu calcul, reiese că aproximativ 89% din sumele promise pentru investiții s-au realizat.

Câte societăți privatizabile mai are statul

Per ansamblu, din totalul de 11.211 contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiate de AAAS, conducerea instituției a aprobat încetarea monitorizării postprivatizare pentru un număr 7.423 contracte.

Din totalul de 11.211 contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiate de A.A.A.S., pentru un număr 1.766 contracte, conducerea instituției a aprobat desființarea acestora.

Potrivit lui Daniel Geantă, principalele motive ale desființării contractelor au fost neachitarea prețului, neîndeplinirea obligațiilor investiționale asumate de cumpărători, nerespectarea clauzelor de protecție a mediului și neîndeplinirea clauzelor sociale.

Conform celui mai recent raport anual al AAAS, în ceea ce privește activitatea de administrare, la sfârșitul anului 2022, AAAS avea participații la 408 societăți – față de 412, la finalul anului precedent, reprezentând un capital social de aproape 2,1 miliarde de lei

• Dintre societățile aflate în portofoliul AAAS, 243 erau privatizabile, capitalul deținut de stat fiind de 1,5 miliarde de lei, restul fiind în insolvență sau dizolvare
• Doar în 13 societăți statul, prin AAAS, deține participații majoritare, trei dintre ele ajungând în portofoliul autorității în urma executării garanției de stat acordate companiei Blue Air, în 8 decembrie 2022.
• Din restul de 10 companii în care AAAS are capital majoritar, doar 5 au avut activitate în 2022.

Așa cum spunea urmă cu un an șeful AAAS, sunt antreprenori români care doresc fie să cumpere acțiuni în noi companii, ale căror participații sunt de vânzare, fie să își majoreze pachete în entități economice în care au mai investit în trecut.

În cazul Blue Air, deținut în proporție de 70% de stat, o companie aeriană cu capital mixt, spaniol și portughez, și-a exprimat oficial intenția de a prelua controlul asupra Blue Air, în luna august, demers rămas neconcretizat, potrivit surselor avizate ale Gândul.

Statul este principalul acționar al companiei după ce, date fiind pagubele înregistrate de operatorul aerian low-cost în starea de urgență din pandemie, autoritățile au intervenit și au acordat un ajutor de stat substanțial, de peste 61 de milioane de euro. Dat fiind că Blue Air este în insolvență, compania poate fi preluată de la stat prin acoperirea datoriilor.

Citiți și:

EXCLUSIV VIDEO | Cât de interesați sunt antreprenorii de acțiunile statului în companii, după deblocarea Legii privatizării? Daniel Geantă, președintele AAAS: „Încă mai sunt societăți care își pot vinde participațiile”

EXCLUSIV VIDEO | Cum mai face bani statul din activele sale. Daniel Geantă, președintele AAAS: „Oltchim este o privatizare de succes”

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele