EXCLUSIV | Companiile cu acționari străini trimit bani firmelor-mamă, investițiile scad. Analist: „Sunt două forme de repatriere a profitului”

Cele mai recente cifre publicate de Banca Națională a României (BNR) arată, pentru primele trei luni din 2023, nu numai o scădere a volumului investițiilor în țară ale companiilor cu acționariat străin, ci și valori negative ale creditelor intragrup, ceea ce înseamnă că o parte din banii făcuți în România se întorc la firmele-mamă. Este un flux invers care nu a mai fost remarcat din februarie anul trecut, iar înainte, tot în febuarie, în 2021, și anterior, după mai 2020, la finalul a două luni dificile de stare de urgență. Analistul economic Petrișor Peiu a explicat, într-o scurtă analiză pentru Gândul, ce reprezintă sumele plecate din țară, cauzele scăderii investițiilor străine, dar și dacă datele arată că firmele străine trimit profiturile din România pentru a scăpa de impozite.

Investiţiile străine în România au scăzut, în primele trei luni din 2023, față de același interval al anului trecut, arată datele băncii centrale, publicate luni, în informarea lunară privind Balanţa de plăţi şi datoria externă.

Mai concret, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,587 miliarde de euro, cu 300 de milioane de euro mai puțin față perioada ianuarie – martie 2022, când însumaseră 2,887 miliarde de euro. Din acest total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,945 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane de euro.

Această valoare negativă înseamnă, în esență, că împrumuturile acordate de firmele-mamă încep să fie returnate peste graniță. Acestea se înregistează după un an 2022 finalizat cu un nivel al creditelor intragrup venite din afară de 2,774 miliarde de euro, iar investițiile, de aproape 10,7 miliarde de euro.

Companiile-fiice trebuie să aibă o situație „curată”

Analistul economic Petrișor Peiu – care în vasta sa carieră a fost și în conducerea Agenției pentru Investiții Străine (2003 – 2004), iar în pezent este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) – a explicat pentru Gândul ce reprezintă aceste sume și a răspuns întrebărilor recurente ale românilor care de tem că străinii își trimit profiturile în țările natale pentru a se eschiva de la plata impozitelor la bugetul României.

„De obicei, când avem astfel de date, ar trebui să avem și structura investițiilor străine. Noi știm că în această structură avem două componente importante. Pe de o parte, investițiile propriu-zise, iar de cealaltă parte, creditele intragrup, adică împrumuturile care se dau de la compania-mamă către România și care mult timp figurează ca investiție aici”, a explicat Petrișor Peiu.

Pe scurt, fluxul însemnă reîntoarcerea unor credite pe care firma-mamă le acordă pentru susținerea filialelor, din diverse motive, iar data nu este aleatorie.

Este vorba de retrimiterea unei părți a creditelor intragrup către companiile-mamă, care, de obicei, se întâmplă înainte de adunările generale ale acționarilor, care sunt, în general, ținute fie în aprilie, fie în mai – 31 mai este ultima zi în care pot să aibă loc. Adunările acestea generale ale acționarilor de bilanț, care încheie exercițiul financiar de anul trecut, trebuie să găsească cumva companiile din România, companiile-fiice, cu o situație curată, adică ceea ce trebuia returnat din creditele intragrup deja să se fi returnat, pentru că altfel s-ar putea să fie încurcături cu lichiditatea”, a precizat analistul economic.

Datele arată că acest flux nu este ceva ieșit din comun și se poate inversa ulterior. „Se practică acest lucru și n-ar fi de mirare să vedem – anul trecut, de exemplu, a fost acest fenomen –, după ce s-a plătit o parte din creditele intragrup înapoi către companiile- mamă, banii respectivi s-au întors în România în lunile următoare – iulie, august, septembrie – după ce s-au plătit dividendele”, a precizat specialistul.

Investiții de aproape două ori mai mari decât înainte de pandemie

În 2021, în România, străinii au investit în 8,6 miliarde de euro, un record al istoriei recente, după cum explica Petrișor Peiu, record depășit de departe în 2022, cu aproximativ 2 miliarde de euro, până la 10,7 miliarde de euro. Volumul a fost peste dublul celui pre-pandemic, din 2019, când ajunsese la 4,849 miliarde de euro.

Diferențele sunt majore dacă raportăm primele trei luni din 2023 cu același interval din primul an al pandemiei de COVID-19, când efectele începeau să fie resimțite puternic în economia națională, dar și cea globală, cu impact enorm asupra investițiilor.

Astfel, dacă Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,587 miliarde de euro în primele trei luni din 2023, acestea erau de aproape cinci ori mai mici în ianuarie – martie 2020 (551 milioane de euro).

Și atunci începuseră să se întoarcă bani la companiile-mamă, cu un avânt mult mai puternic decât în prezent, respectiv 358 milioane de euro în primele 3 luni din 2023, aproape jumătate față de cele 799 milioane de euro din perioada similară de acum trei ani.

„Chiar dacă această tendință este de așteptat să se inverseze în lunile următoare, semnalul inițial oferit de direcția fluxurilor de ISD în primul semestru al anului 2020 reflectă riscul relativ ridicat pe care investitorii străini îl percep asupra economiei României și mediului de afaceri pe termen scurt”, transmitea Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investors Council – FIC), în raportul „Investițiile Străine Directe”, publicat în septembrie 2020.

Anul 2020 s-a ăncheiat cu investiţii directe ale nerezidenţilor de 1,921 miliarde de euro, de aproximativ două ori și jumătate mai puțin ca în 2019, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă, de 2,032 miliarde de euro.

Per ansamblu, nivelul fluxului investițiilor străine din 2020 era aproape de minimul ultimilor 17 ani, respectiv din 2003, de când BNR realizează anchete anuale privind evoluția acestui indicator. Cel mai mic nivel al fluxului investițiilor a fost atins în anul 2011 – 1,815 miliarde de euro, conform raportului „Investițiile străine directe în România din anul 2011”, publicat în 2012, sumă revizuită la 1,700 miliarde de euro, conform raportului similar pentru anul 2019, publicat la finalul lunii septembrie 2020. O scădere procentuală de la an la an similară cu cea din 2020 față de 2019 s-a înregistrat în 2009, în scădere cu 63,3% față de 2008.

Pentru ce au dat companiile-mamă credit

Revenind la anul curent, fluxul de bani spre firmele-mamă trebuie analizat și în contextul provocărilor – așa-numitele crize suprapuse – care au debutat în 2021 și s-au accentuat pe parcursul anului trecut, cu precădere în domeniul energiei. Vorbim de faptul că mari furnizori au suportat din buzunarele proprii – cu împrumuri de la firmele-mamă – diferențele dintre preț și nivelul plafoanelor, sume care nu au fost nici până în prezent acoperite în integralitate de stat.

„Da, este vorba și de acești bani. Pentru a vedea exact ce se întâmplă, ar fi trebuit să vedem o structură, dar Banca Națională nu publică o structură decât după sfârșitul anului”, a confirmat Petrișor Peiu. Cel mai recent raport detaliat al BNR privind structura investițiilor este cel pentru anul 2021.

„În al doilea rând, ar trebui să mai vedem un lucru important, respectiv care este structura veniturilor primare, din raportul privind balanța de plăți, care apare tot la Banca Națională a României. Dar ideea este așa: creditele acelea intragrup, care s-au dat pentru acoperirea diferenței dintre prețul de achiziție al energiei electrice și prețul de vânzare către consumatori, stabilit de către Guvern, acelea nu s-au întors decât într-o foarte mică măsură către companiile-mamă, pentru că Guvernul are încă de plătit destul de mult, adică mai mult de jumătate din sumele datorate pentru plafonare și compensare și atunci încă sunt prinse aceste sume în bilanțurile de aici”, a precizat analistul economic.

O observație importantă în acest context ține de vânzarea activelor Enel, respectiv exit-ul companiei italiene – în termeni de specilitate „dezinvestire” – care a vândut operațiunile din țară unui investitor grec.

„Ei (italienii de la Enel S.p.A. – n.r.) trebuie să iasă de aici, din toate pozițiile financiare pe care le au deschise, pentru că au vândut către grecii de la PPC (Public Power Corporation)”, a explicat Petrișor Peiu.

Tranzacția între Grupul Enel și PCC S.A. se va finaliza în trimestrul al treilea din 2023, după ce, în 8 martie, Enel S.p.A. a semnat cu firma greacă Public Power Corporation S.A. (PPC) un acord pentru vânzarea tuturor participaţiilor deţinute de către Grupul Enel în România.

„Acordul prevede plata de către PPC a unei sume totale de aproximativ 1,260 miliarde de euro, ceea ce evaluează societăţile vândute la circa 1,9 miliarde de euro (100% din acţiuni). În plus, suma totală poate fi ajustată conform unor clauze uzuale în astfel de tranzacţii, precum şi printr-un mecanism pentru potenţiale plăţi ulterioare, în funcţie de valoarea viitoare a activităţii de retail”, a anunţat compania italiană.

„Cele mai mari dețineri de credite pentru a face puntea dintre achiziția energiei electrice și vânzarea către consumatori, până când statul va plăti sumele corespunzătoare plafonării, 80% din aceste sume, sunt concentrate pe doi furnizori, Engie și Enel. Și atunci, o parte importantă, adică Enel, a trimis grosul, din câte știu eu, înapoi în Italia”, a detaliat Petrișor Peiu.

Fug multinaționale de impozitul pe profit?

În contextul discuției despre investițiile și câștigurile companiilor cu acționari străini, analistul a răspuns și întrebărilor recurente din ultimii ani, mai ales în cei în care economia începea să obosească, ale vocilor care susținereau că multinaționalele își „repatriază” profiturile pentru a nu plăti impozite în România la adevărata lor valoare.

Sunt două forme de repatriere a profitului: una care este morală, etică și legală, și anume prin plata dividendelor către acționari, și a doua este mai puțin etică sau morală și semilegală, și anume celebrele prețuri de transfer. Dar pentru a avea o dimensiune a celor două fenomene – mai exact al celui de-al doilea, că pe primul îl știm din balanțele Băncii Baționale -, ar trebui să vedem un studiu, un raport făcut de ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală – n.r.). Așa, noi simțim că la unele companii – și se vede în unele bilanțuri – se întâmplă această practică a prețurilor de transfer”, a explicat analistul.

Un exemplu de practică nu chiar „cușer” este al unei companii din România care a plătit dreptul de a folosi brandul companiei-mamă sau o taxă de management, acestea fiind, consideră analistul, „chestiuni la limita legii și cel puțin neetice”.

Nu putem să generalizăm și nu avem o dimensiune a acestei practici, atât timp cât ANAF nu ne spune. ANAF ar trebui să facă acest studiu sau raport, dar probabil că nici nu îi întreabă nimeni.

Suntem încă în ceață în ceea ce privește amploarea acestui fenomen. E cert că el există, nu știm cât de important e”, a subliniat Petrișor Peiu.

Sumele din repatrierea profitului „morală, etică și legală” se regăsesc în balanța plăților.

„Dacă ne uităm la venituri primare, vedem sumele pe care companiile-mamă le scot sub formă de dividende, deci de repartizare a profitului, sub formă de salarii plătite în străinătate și, într-adevăr, sunt mari și aceste sume. Adică, de exemplu, anul trecut avem un deficit al veniturilor primare de vreo 13 miliarde de euro, mai mare decât investițiile străine făcute în România, deci sunt mari, dar sunt legale, la vedere, adică s-a plătit impozit de 16%, s-a plătit impozit de 8%”, a precizat analistul economic.

În primele trei luni din 2023 investițiile sunt în scădere ușoară, față de cele din aceeași perioadă a anului trecut, când abia se ridicaseră cu totul restricțiile epidemiologice, din 9 martie 2022.

„Este normal, anul trecut a fost unul excepțional în toate statele din Uniunea Europeană, iar anul acesta nu vom mai găsi indicatorii de anul trecut, asta este clar.

Pe de altă parte, trebuie să observăm că, în ceea ce privește volumul fizic, investițiile sunt mai mici, lăsând la o parte valoarea, pentru că a cam explodat prețul și al materiilor prime, și al materialelor, cu atât mai mult al echipamentelor sau al altor tipuri de importuri aferente unor astfel de investiții. Dar, repet, este un recul normal, după un avans foarte mare, cel de anul trecut, care a acoperit ce rămăsese din pandemie, dacă vreți, partea negativă. Deci e un recul normal, să vedem cât de important va fi.

Mai este un fenomen care trebuie menționat, și anume că multe companii din Europa de Vest nu sunt chiar confortabile acum”, a conchis Petrișor Peiu.

Recorduri în 2022

România se află printre primele 15 țări din Europa în ceea ce privește numărul de proiecte ISD (investiții străine directe), cu 69 de proiecte în 2022, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă, de 86%, față de 2021, potrivit studiului anual al uneia dintre cele mai marei companii de servicii profesionale din lume, EY European Attractiveness Survey 2023.

„Acesta este cel mai mare număr de proiecte ISD în România din 2019. Ţara noastră devine un actor principal în ansamblul european şi în ceea ce privește investițiile străine în sectorul producţiei de semiconductori: locul 9 la nivel european cu privire la investițiile atrase în domeniul semiconductorilor”, a precizat Bogdan Ion, country managing partner EY România și chief operating officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale, conform unui comunicat recent.

Totodată, România demonstrează că a devenit o economie matură, cu un potențial de creștere substanțial în viitor, situându-se pe locul patru în Europa în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, înregistrând 239 de locuri de muncă create per proiect nou în 2022, după Serbia, Spania și Ungaria”, a detaliat specialistul.

Per ansamblu, în Europa, investițiile străine directe (ISD) în Europa au încetinit în 2022, crescând cu doar 1% față de 2021, și rămân cu 7% mai mici decât în 2019, înainte de pandemia COVID-19.

Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a ISD și se mențin pe primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Dar, în 2022, performanța lor a fost atenuată: proiectele ISD au crescut ușor, cu 3% (1.259 de proiecte) în Franța, dar au scăzut cu 6% în Marea Britanie (929) și cu 1% în Germania (832).

Potrivit studiului EY, fluxurile ar urma să crească în 2023, deoarece planurile de investiții sunt acum mai mari decât nivelurile de dinainte de COVID-19, iar investitorii se orientează către Europa de Sud și de Est pentru reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare.

Cazul 2021, al doilea cel mai bun an din instorie, înainte de 2022

Cea mai recentă structură detaliată a investițiilor străine din România se regăsește în raportul BNR pe 2021.

„În anul 2021, fluxul net de investiții străine directe (ISD) a continuat trendul pozitiv înregistrat în ultima parte a anului 2020. Deși starea de alertă impusă de autorități ca urmare a persistenței pandemiei cu virusul SARS-CoV‑2 a continuat pe parcursul întregului an, investitorii străini s-au adaptat noilor condiții economice, deblocând proiectele de investiții suspendate la începutul anului 2020, ca răspuns la blocajul economic apărut în urma carantinei impuse de autorități, și inițiind proiecte noi. Investițiile în dezvoltarea activității din România au fost realizate atât sub forma profitului reinvestit, în situația în care societățile rezidente au înregistrat profit în anul 2021, cât și sub forma aportului la capital și a împrumuturilor intragrup”, explicau analiștii băncii centrale.

„Fluxul net de ISD a înregistrat nivelul de 8.940 milioane euro în anul 2021, de aproximativ trei ori mai mare față de anul precedent, evoluția indicatorului fiind similară valorii înregistrate la nivelul economiilor dezvoltate, potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Această valoare reprezintă, de altfel, a doua cea mai mare valoare a fluxului net de ISD înregistrată în România, după cea din anul 2008 (9.210 milioane euro)”, potrivit BNR.

A fost un an bun pentru companii, iar profitul reinvestit în țară a crescut. Analiza BNR în evoluție a componentelor fluxului net de ISD relevă că:

• profitul reinvestit a avut o evoluție ascendentă în ultimii 10 ani; de la valori negative înregistrate în primii trei ani ai intervalului analizat, indicatorul a înregistrat valori pozitive începând cu anul 2015 (+510 milioane de euro), ajungând la 4.582 milioane de euro în anul 2021, în creștere cu 52% față de 2020. Analiza seriilor de date relevă, pe de o parte, faptul că întreprinderile ISD și-au consolidat activitatea, înregistrând an de an profituri consistente, iar pe de altă parte, că acționarii investesc în continuare în dezvoltarea acestor societăți, având încredere în economia României, percepută ca un mediu propice pentru afaceri;
• instrumentele de natura datoriei (respectiv datoriile nete către investitorii străini direcți și către societățile din grupul acestora – datorii minus creanțe), care au caracterul cel mai volatil dintre elementele de flux, au avut o contribuție fluctuantă la creșterea fluxului net de ISD. Astfel, valorile pozitive din primii doi ani ai intervalului analizat au alternat cu valori negative în anii următori, această succesiune continuând până în anul 2021, când a fost înregistrată valoarea maximă din intervalul analizat (2.194 milioane de euro), după ce în anul anterior s-a înregistrat cea mai mare valoare negativă (-994 milioane de euro);
• aportul la capitalurile proprii a avut valoarea cea mai mică dintre cele trei componente principale ale fluxului net de ISD. Evoluția descendentă aferentă acestui indicator este strâns corelată cu dinamica profitului reinvestit. Astfel, pe măsură ce profitul reinvestit în întreprinderile ISD a crescut, valoarea aportului la capital a scăzut, întrucât nevoia de finanțare a investițiilor străine a fost satisfăcută, în principal din profitul nedistribuit către acționari sub forma dividendelor. Totodată, scăderea aportului la capital este și consecința faptului că, în ultimii 10 ani, pierderile înregistrate de societățile ISD sunt în scădere continuă, nemaifiind necesară acoperirea lor prin aport de capital nou, dar și rezultatul unui volum scăzut al investițiilor greenfield realizate de investitorii care intră pentru prima dată pe piața din România.

Ce înseamnă o investiție străină directă

Datele BNR prind metodologia și baza de sondaj a cercetării sunt relevante pentru demensiunea segmentului.

Investiția străină directă, conform definiției BNR, reprezintă relația investițională de durată între o entitate rezidentă și o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

Sunt considerate investiții străine directe:

• capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident care deține cel puțin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente;
• instrumentele de natura datoriei dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea rezidentă în care a investit;
• profitul reinvestit de către acesta.

Sunt considerate, de asemenea, investiții străine directe și investițiile de capital și creditele provenite de la companiile nerezidente a căror putere de vot sau participație la capitalul social al companiei rezidente este de sub 10%, dar care fac parte din grupul unui investitor direct în compania rezidentă respectivă (companii-surori).

Totodată, intră în sfera investițiilor străine directe și companiile rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influență semnificativă pe cale indirectă, și anume filialele și asociatele rezidente ale întreprinderii rezidente.

Baza de sondaj a cercetării statistice ISD a cuprins 36.881 de întreprinderi ISD. Numărul total de întreprinderi cercetate, selectate atât exhaustiv, cât și prin eșantionare, a fost de 7.951. Astfel, au fost cercetate exhaustiv 6.485 de întreprinderi investiție străină directă, cuprinzând întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați (5.073 de unități), toate instituțiile de credit (27 de unități), instituțiile financiare nebancare din Registrul special (41 de unități) și societățile de asigurare cu capital străin (36 de unități), precum și întreprinderile considerate atipice (toate întreprinderile investiție străină directă care au mai puțin de 20 de salariați, dar care au cifra de afaceri sau capitalul social de cel puțin 30 milioane lei sau au împrumuturi intragrup pe termen lung primite de la nerezidenți de minimum 15 milioane de lei, precum și întreprinderile pentru care există informații că înregistrează fluxuri/solduri ISD semnificative, respectiv 1.308 unități).

A fost cercetată prin sondaj mulțimea de întreprinderi investiție străină directă având între 5 salariați și 19 salariați inclusiv, aceasta fiind reprezentată de eșantionul format din 704 unități din totalul de 6.479 de unități din această categorie.

Totodată, au fost cercetate și filiale rezidente ale întreprinderilor investiție străină directă (întreprinderi ISD de gradul II) în număr de 762 de unități.

Gradul de eroare (fluxuri și solduri) al cercetării statistice pentru determinarea ISD în anul 2021 (gradul I, realizată prin sondaj) este de ± 3 la sută, iar principalii indicatori cercetați sunt garantați cu o probabilitate de 95 la sută.

Statistica BNR privind investițiile străine în 2023

• Ianuarie 2023

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1.176 milioane de euro (comparativ cu 872 milioane de euro în luna ianuarie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 919 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 257 milioane de euro.

• Februarie 2023

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1.980 milioane de euro (comparativ cu 1.903 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 1.575 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 405 milioane de euro.

• Martie 2023

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2.587 milioane de euro (comparativ cu 2.887 milioane de euro în perioada ianuarie – martie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2.945 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane de euro.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cum au evoluat prețurile RCA, pe fondul deciziei privind plafonarea. Categoriile de șoferi cu cele mai ieftine polițe de pe piață

EXCLUSIV | Cu cât s-a scumpit viața românilor în ultimii trei ani. Prețuri duble la multe produse din coșul de bază și salarii majorate sub inflație