EXCLUSIV. Cum au plătit toți ROMÂNII 1,3 MILIARDE de euro pentru PROSTIA și HOȚIA Guvernelor postdecembriste

Statul le-a iertat celor mai mari companii care administrează și exploatează rețeaua feroviară din România, respectiv CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA datorii de peste 5,7 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,3 miliarde de euro la cursul actual în ultimii 14 ani, reiese din datele centralizate de gândul.

Indiferent de guverne, că a fost vorba despre Radu Vasile, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu sau Emil Boc, soluția pentru „restructurarea” acestor giganți de stat a fost, în final, aceeași: iertarea de datorii pentru a evita falimentul.

Cea mai mare „iertare” de datorii, la CFR SA, în valoare de circa 900 de milioane de euro, negociată cu FMI și Comisia Europeană de către guvernul Boc, a fost aplicată, prin ordonanță de urgență în această vară de către cabinetul Victor Ponta.

Marți, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, a fost introdusă legea pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgență, votul final fiind însă amânat până săptămâna viitoare datorită dezbaterilor prelungite privind situația TVR.

Proiectul de lege prin care CFR SA ar urma să fie iertată de datorii de aproape 4 miliarde de lei către bugetul de stat nu reprezintă însă, nici pe departe, o premieră în România. Chiar de la înființare, cele trei mari companii de stat care asigură transportul de persoane și mărfuri precum și exploatarea căilor ferate au fost scutite de numeroase obligații bugetare, argumentul adus de fiecare dată de către guvernanți fiind că astfel se evită falimentul.

Chiar și așa, cele trei companii au acumulat datorii astronomice. Mai exact, în perioada 1999-2011, CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA au avut pierderi totale de peste 7,6 miliarde de lei. Cele mai slabe rezultate financiare le-a înregistrat CFR SA care a avut pierderi de peste 5,7 miliarde de lei, de cinci ori mai mari decât pierderile CFR Marfă care s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro. În cazul CFR Călători, pierderile au fost de peste 700 de milioane de lei.

Ce s-a întâmplat marți în Parlament

Ștergerea datoriilor CFR SA către bugetul de stat prin conversia lor în acțiuni este o măsură anunțată la începutul anului de guvernul Boc și reprezintă un nou efort disperat al Executivului de a pune în ordine finanțele unei companii care merge de ani de zile pe pierderi și care acumulează în fiecare exercițiu financiar datorii tot mai mari.

Deputații au reușit, totuși, să voteze marți, cu 163 de voturi „pentru”, 7 abțineri și 64 de voturi „împotrivă”, acordarea unui împrumut de peste 172 de milioane de euro pentru achitarea unor datorii pe care operatorul CFR SA le avea la mai mulți furnizori de energie, care amenință de ceva vreme cu întreruperea furnizării de curent electric pentru neachitarea facturilor.

Împrumutul este scadent la sfârșitul lunii noiembrie, însă datoria la stat va fi „rostogolită”, respectiv refinanțată prin contractarea unui nou credit de la BERD, împrumut în valoare de 174 de milioane de euro garantat de Guvern. Pentru a-și putea recupera banii de la CFR SA, furnizorii de energie sunt nevoiți să renunțe la penalitățile aferente datoriilor, reiese din legea votată marți.

Cum le-a iertat statul CFR-urilor datorii de peste un miliard de euro

Cele trei mari companii de cale ferată din România, CFR SA, CFR Marfă și CFR Călători au fost înființate în 1998 prin reorganizarea unui gigant de stat, Societatea Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR), companie care a continuat să existe „având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriilor și a creanțelor existente la data reorganizării”, potrivit OUG 12/1998. La acea dată, SNCFR avea datorii de circa 240 de milioane de lei (2.400 de miliarde de lei vechi), dintre care peste 150 de milioane de lei către bugetul de pensii.

Foto: Premierul Radu Vasile (stânga) și ministrul Transporturilor Traian Băsescu (dreapta) / 1999

Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în cabinetul Radu Vasile, a explicat la acea vreme că reorganizarea societății viza, într-o primă fază, înființarea a cinci companii independente care să preia câte un segment al traficului feroviar. Soluția a fost prezentată oficial ca singură măsură care ar putea garanta acestor companii „un nou început”, fără datorii care să le amenințe activitatea.

„Nu o să desființăm SNCFR. Datoriile le las într-o cutie poștală care o să fie SNCFR și pe care îl las să gestioneze datoria către stat, dar și creanțele actuale ale regiei. Pe restul (n.r. sectoarele de infrastructură, marfă, călători) le las curate, altfel n-au nicio șansă”, a explicat Băsescu în vara anului 1998.

Cu toate că au pornit la drum „curate”, la scurt timp după înființare, CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA au reînceput să acumuleze datorii, iar soluțiile guvernanților au vizat, în principal, „scutiri de la plată”, practic anularea obligațiilor pe care companiile le aveau către stat.

Schimbarea guvernului și a ministrului de Transporturi prin venirea la putere a cabinetului Năstase în 2000 nu a schimbat strategia de a „salva” CFR-urile prin iertarea de datorii. La sfârșitul lui 2003, CFR SA și CFR Călători au fost scutite de la plata unor obligații bugetare în limita unui plafon de 248,6 milioane de lei.

Concret, hotărârea de guvern scutea cele două companii de la plata unor taxe, impozite și contribuții către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuții aferente anului 2003. Măsura, apreciau oficialii Ministerului Transporturilor condus de Miron Mitrea (Cabinetul Adrian Năstase, 28 decembrie 2000 – 28 decembrie 2004), reprezenta o modalitate de subvenționare a transportului, în timp ce șefii companiilor se puteau lăuda cu încheierea exercițiului bugetar „pe plus”.

Evoluția financiară a CFR Călători în perioada 1999-2011

Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Emil Boc, vicepreședinte PD în acea perioadă, s-a declarat împotriva intenției Executivului de a anula obligațiile fiscale ale marilor cotribuabili. „Indulgența față de marii datornici – dintre care mulți practică un lux deșănțat în ceea ce privește salariile directorilor și cheltuielile de protocol – reprezintă o sfidare, în condițiile în care întreprinderile mici și mijlocii și cetățenii sunt obligați să plătească anual nu mai puțin de 205 taxe și impozite”, declara Boc în iunie 2003.

La jumătatea anului următor, Guvernul a hotărât să scutească încă o dată cele două companii de la plata unor obligații bugetare aferente anului 2004, în limita unui plafon de 410,4 milioane de lei. La o lună s-a decis ștergerea obligațiilor restante pe primul semestru în limita unui plafon de 194 de milioane de lei. În septembrie 2004 s-a aprobat ordinul comun al Ministerului Transporturilor și al Ministerului Finanțelor Publice prin care s-au anulat datoriile aferente lunii iulie, respectiv 32 de milioane de lei, iar în octombrie s-a decis plafonul de 140 de milioane de lei pentru anularea obligațiilor din perioada august-noiembrie.

Foto: Premierul Adrian Năstase (stânga) și ministrul Transporturilor Miron Mitrea (centru) / 2004

Și CFR Marfă a beneficiat de o scutire a datoriilor către bugetele de stat, însă în acea perioadă autoritățile au impus și o serie de condiții, negociate cu reprezentanții creditorilor internaționali ai României. Mai exact, Guvernul a hotărât anularea datoriilor acumulate de CFR Marfă până la 31 decembrie 2003, decizia urmând să fie aplicată la 31 decembrie 2006, doar în situația în care compania ar fi fost la acea dată la zi cu impozitele, taxele și contribuțiile datorate statului. Ștergerea datoriilor CFR Marfă, companie aflată pe lista societăților monitorizate de FMI, viza reducerea arieratelor companiilor de stat, a explicat la acea vreme Mihai Tănăsescu, ministrul de Finanțe în cabinetul Adrian Năstase, care a ocupat ulterior funcția de reprezentant al României la FMI și care a fost numit recent vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Evoluția financiară a CFR Marfă în perioada 1999-2011

Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

La sfârșitul anului 2005 s-a mai încercat anularea unor datorii la CFR SA. Ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, a anunțat că dorește să majoreze capitalul social al companiei cu 460 de milioane de lei pentru a mai acoperi din datorii, însă premierul Călin Popescu Tăriceanu și ministrul Finanțelor Sebastian Vlădescu au respins măsura. „Dacă rămânem permanent cu aceste sume înregistrate în evidențele contabile, nu facem nimic, doar inducem ideea unei lipse de performanță a Ministerului Finanțelor. Trebuie să reglăm situația, altfel Ministerul Finanțelor va apărea cu mari sume neîncasate, pentru care nu există nici o speranță de recuperare”, a afirmat premierul.

Cu toate acestea, în ultimele zile ale anului 2005, pe masa Guvernului a ajuns un proiect de ordonanță de urgență privind anularea datoriilor bugetare ale CFR prin conversia în acțiuni, în limita sumei de 490 de milioane de lei, sumă echivalentă cu obligațiile bugetare ale companiei datorate până la 31 decembrie 2003.

În 2006, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanță de urgență „privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare”. Mai exact, 34 de companii de stat, printre care și CFR SA, au fost scutite de la plata datoriilor înregistrate către bugetul de stat până la data de 31 decembrie 2005.

În cazul CFR SA, valoarea datoriilor iertate a fost de peste un miliard de lei, potrivit informațiilor vehiculate în presă pe baza datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), la care se mai adaugă 38,2 milioane de lei reprezentând obligațiile către fondul de risc. Reducerea arieratelor a reprezentat și la acea vreme motivația invocată de guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu pentru acordarea scutirilor fiscale.

„Aceste companii au menținut în trecut tarife reduse pentru asigurarea protecției sociale la consumatorii finali. De aici s-a ajuns la acumularea de datorii la bugetul de stat, care duc la blocaje financiare, afectează activitatea operatorilor și determină probleme economice și sociale majore”, a precizat Guvernul într-un comunicat.

Evoluția financiară a CFR SA în perioada 1999-2011

Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Privatizarea CFR Marfă și managementul privat

Anul trecut, CFR SA a înregistrat arierate, definite de FMI drept datorii a căror scadență a fost depășită cu peste 90 de zile, în valoare de 1,05 miliarde de euro (4,4 miliarde de lei), dintre care 420 de milioane de euro (1,8 miliarde de lei) reprezentau datorii către furnizorii de energie. Din această sumă, penalitățile se ridicau la 184 de milioane de euro (774 milioane de lei).

CFR Călători, CFR Marfă și CFR SA se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI. Printre angajamentele pe care și le-a asumat guvernul în cadrul acordului preventiv de tip stand-by se numără privatizarea CFR Marfă și introducerea managementului privat la CFR Călători.

Procedura de vânzare a CFR Marfă, „o prioritate în acest an pentru Ministerului Transporturilor”, după cum a subliniat Guvernul în cea mai recentă scrisoare de intenție transmisă FMI, în luna august, s-a împotmolit după ce strategia de privatizare prezentată de minister la ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a primit avizul necesar de la Consiliu.

Fragment din scrisoarea de intenție transmisă consiliului de administrație al FMI

Sursă: Scrisoare de intentie, Memorandum de politici economice si financiare si Memorandum tehnic de intelegere, 2 iulie 2012

În ceea ce privește managementul privat, Ministerul Transporturilor a anunțat marți că pentru cele 54 de posturi de directori și membri în consiliile de administrație ale celor 10 companii pentru care se recruteză specialiști din mediul privat, head-hunterii au selectat 319 candidați.

În total, peste 8.000 de persoane s-au arătat interesate de ocuparea posturilor scoase la concurs, însă pe lista scurtă au ajuns doar 319 candidați, majoritatea români.

Cine răspunde pentru situația în care se află CFR-urile

Conducerea companiilor care gestionează infrastructura feroviară din România a intrat în repetate rânduri în atenția procurorilor anticorupție care au anchetat mai mulți directori ai CFR-urilor.

Poate cel mai cunoscut caz și totodată dosarul în care se vorbește despre cel mai mare prejudiu adus statului român este cel al fostului director CFR SA Mihai Necolaiciuc, cercetat și trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Necolaiciuc este judecat în prezent în stare de libertate, el fiind acuzat că ar fi prejudiciat compania pe care a condus-o cu 70 de milioane de euro prin semnarea unor contracte de achiziții la prețuri nejustificate.

Un alt fost director al CFR SA, Emil Sabo, numit în funcție în februarie 2010, a fost trimis în judecată de DNA pentru o fraudă de circa 700.000 de euro. La momentul comiterii faptelor, Sabo era directorul unei companii private prin care s-ar fi derulat vânzarea a șase automotoare cu remorcă din Germania către CFR Călători. În același dosar mai sunt acuzați și Alexandru Noapteș, fost director general la „CFR Călători” SA, directorulul adjunct la SNTF „CFR Călători”, Nacu Vanghele și directorul de tracțiune de la SNTF „CFR Călători”, Nicolae Iosub.