EXCLUSIV | DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air. Procurorii cer documente de la instituțiile implicate în acordarea ajutorului de stat
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au început urmărirea penală în cazul Blue Air și, din informațiile Gândul, se ocupă să strângă toate documentele necesare pentru trimiterea în judecată a companiei. Compania aviatică a intrat în portofoliul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), în contextul în care nu și-a mai achitat obligațiile după încasarea ajutorului de stat și se află în insolvență.
Surse judiciare au confirmat pentru Gândul deschiderea dosarului penal la DNA, după ce a ajuns aici de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Cercetarea a fost demarată ca urmare a sesizării Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). În urmă cu aproximativ un an, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cerea ca organele legii să se sesizeze privind ajutorul de stat acordat operatorului.
Pentru moment, nu este confirmat dacă dosarul este in rem sau in personam și care ar fi capetele de acuzare.
Ce este sigur este că oamenii legii au cerut documente și de la instituțiile care au avut legătură cu acordarea ajutorului de stat pe care l-a primit Blue Air, care ulterior nu și-a mai respectat obligațiile și a fost preluat în portofoliul statului.
Informația a fost confirmată de Daniel Geantă, președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fostă AVAS).
„Pot să confirm că, zilele acestea, DNA ne-a solicitat documentele pe care Autoritatea le-a întocmit, în baza ordonanței prin care am preluat în portofoliu 75% acțiunile companiei. Nu pot da alte detalii, fiind o anchetă penală în derulare”, a declarat Daniel Geantă pentru Gândul.
Cum a ajuns Blue Air în picaj
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este cea care a preluat majoritatea pachetului de acțiuni al Blue Air. Compania a intrat în insolvență, după ce instanța Tribunalului București a aprobat procedura, în 22 martie, când a constatat oficial că procedura concordatului a eșuat.
Statul este principalul acționar al companiei după ce, date fiind pagubele înregistrate de operatorul aviatic low-cost în starea de urgență de la începutul pandemiei de Covid-19, autoritățile au intervenit și au acordat un ajutor de stat substanțial, de peste 61 de milioane de euro. Abia după ce compania nu și-a mai respectat obligațiile, iar statul a executat scrisoarea de garanție, devenind, din decembrie 2022, acționarul majoritar, cu 75%, responsabilii au descoperit amploarea operațiunilor care au dus compania în colaps.
Ministerul Finanțelor a anunțat, în 17 noiembrie, că a executat scrisoarea de garanție în cazul operatorului aviatic. Compania Blue Air a strâns restanțe fiscale de zeci de milioane de lei, pe lângă cele 336 de milioane de lei ce reprezintă obligații de plată ce au rezultat după ce a primit ajutor din partea statului și ANAF a pus poprire pe șase avioane ale operatorului low-cost. Suma pe care statul a garantat-o pentru Blue Air este de 300.775.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 61 de milioane de euro.
Președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, explica atunci, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, procedura după ce statul a anunțat că execută scrisoarea de garanție, pentru neplata datoriilor, și va deveni acționar majoritar la Blue Air.
La acel moment, capitalul societății era deținut de Airline Invest S.A., cu 76,182%, Teodor Cristian Rada, cu 23,809% și Mihai Călin Rada, cu 0,009%.
Din 8 decembrie 2022, ziua preluării în portofoliul statului, acționarii au devenit Ministerul Finanțelor Publice prin AAAS, cu 75% din acțiuni, alături de Teodor-Cristian Rada, cu 23,8%, și Airline Invest S.A., cu 1,9%.
Câte amenzi a primit Blue Air
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunța, în 14 iulie, că, în urma neregulilor constatate în ultimul an și jumătate – din care amintea circa 11.300 de zboruri anulate, pentru care consumatorii, din 20 de țări membre UE, au plătit peste 66 milioane de lei, în timp ce operatorul nu le-a respectat drepturile – a amendat Blue Air cu 2 milioane de euro. De asemenea, Autoritatea a alertat statele membre UE cu privire la neregulile înregistrate.
În septembrie, președintele ANPC, Horia Constantinescu, spunea că cel puțin 73.000 de români au depus sesizări privind neregulile de la Blue Air. El a adăugat că această companie aeriană „șantajează statul român”.
Peste 54.000 de români au fost afectați de decizia Blue Air, conform detaliilor date de companie, după ce în septembrie 2022, Administrația Fondului pentru Mediu i-a pus poprire pe conturi, pentru o datorie de 28 de milioane de lei. Astfel, în perioada 6 – 11 septembrie 2022 au fost planificate și anulate 401 zboruri și 54.161 pasageri au fost afectați de anulări .
Ulterior, în 5 octombrie, Autoritatea anunța că a aplicat noi amenzi, de peste 10 milioane de lei operatorului aviatic Blue Air, pentru „practicile comerciale incorecte, realizate pe scară largă și în mod repetat”. Din 15 iunie 2022 și până la data menționată, peste 150.000 de consumatori fuseseră păgubiți de anulările de zboruri în cascadă, practicate de Blue Air, în timp ce au continuat să vândă bilete pe piață, după cum anunța ANPC.
Argumente din sesizarea președintelui ANPC
Sesizarea la DIICOT în cazul companiei Blue Air a fost făcută de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu mai bine de o lună înainte ca Blue Air să anuleze toate zborurile și să intre în criza fără precedent, care a dus, în final, la preluarea de către stat, prin AAAS, a 75% din acțiunile companiei, în contul ajutorului acordat de stat și nerestituit de peste 300 de milioane de lei (peste 60 de milioane de euro), primit în 2020 pentru compensarea pierderilor suferite în timpul pandemiei de COVID-19.
Sesizarea ar fi fost înregistrată la DIICOT în 25 iulie 2022 și viza posibile fapte de deturnare a ajutorului de stat.
Președintele ANPC, Horia Constantinescu, a spus, în exclusivitate pentru Gândul, cum a ajuns să solicite DIICOT, în numele instituției pe care o conduce, să verifice dacă Blue Air comite fapte care intră în sfera penală, având în vedere numărul foarte mare de curse anulate și despăgubirile care nu mai ajungeau la pasagerii afectați.
Președintele ANPC a precizat că în cazul Blue Air a fost vorba de un denunț făcut în baza articolului 291 din Codul de procedură penală, care spune că atunci când un funcționar public constată ceva care ar intra în zona penalului, trebuie să aducă de îndată la cunoștința organelor abilitate să cerceteze. ”Lucru pe care noi l-am și făcut”, a adăugat Horia Constantinescu.
Cum s-au „sifonat” banii din Blue Air
Gândul dezvăluia în aprilie 2023, în exclusivitate, că un raport-bombă care privește situația financiară a Blue Air arată exact cum s-au scurs banii din companie, în loc ca încasările să fie folosite la redresarea acesteia.
Intrarea societății în „moarte clinică” nu a venit natural, ci este consecința directă a numeroaselor operațiuni identificate în analiza AAAS, care au condus la agravarea situației economice a Blue Air Aviation în perioada 2020 – 2022, deci de la debutul crizei din domeniul aviatic determinată de pandemia de COVID-19 până la decizia de executare a scrisorii de garanție pentru ajutorul de stat nerestituit.
Documentul obținut de Gândul detaliază aceste operațiuni dăunătoare companiei care a fost susținută de stat pentru a putea reintra pe linia de plutire:
- mișcări de capital „înrobitoare”;
- contracte încheiate cu clauze ruinătoare;
- transfer de activitate incomplet, cu risc fiscal ridicat;
- disfuncționalități la nivelul conducerii;
- organizarea defectuoasă a contabilității și neținerea ei în conformitate cu legea;
- probleme grave în gestionarea resurselor umane;
- înființarea de către acționari/foști acționari a unor companii cu același obiect de activitate cu același sediu, suspecte de concurență neloială;
- riscuri aferente concordatului secundar.
Citiți și: