EXCLUSIV: Listă a Guvernului cu 115 investiții în buget, unele cu termen mai mare față de cel oficial

Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanțare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

Proiectele au fost propuse spre a fi introduse în proiectul de buget pe 2015 de Secretariatul General al Guvernului (73 de investiții), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului (7), Ministerul Justiției (3), Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei (câte două), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educației și Serviciul de Protecție și Pază (câte unul), iar valoarea cumulată și actualizată a acestora depășește, conform documentului obținut de MEDIAFAX, cifra de 114,5 miliarde lei.

Dintre acestea, 70 de proiecte (care mai necesită o finanțare de 48,79 miliarde lei (77% din total), din care 33,58 miliarde lei din bugetul de stat) au un stadiu fizic de execuție cuprins între 0,01% și 99,9%, 25 de proiecte ( 482,2 milioane lei (0,76% din total), din care 458,1 milioane lei din buget) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei (21% din total), din care 5,1 miliarde lei din buget) nu sunt încă începute.

Pentru proiectele încă neîncepute se va încerca obținerea de fonduri externe nerambursabile, o altă variantă fiind sistarea unora dintre acestea.

Conform legii, înainte de aprobarea bugetului, Ministerul Finanțelor este obligat să prezinte Guvernului lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanțate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate în funcție de oportunitate, justificare economică și socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare, angajamentele asumate de România cu instituțiile financiare internaționale.

Pentru unele dintre proiectele incluse pe listă, anii indicați ca dată programată a terminării sunt ușor mai mari decât cei anunțați în mod oficial ca termen de finalizare.

Astfel, pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borș, parte a autostrăzii Transilvania, pentru care termenul de finalizare a fost indicat de fostul ministru al Transporturilor Dan Șova ca fiind 2016, anul programat de terminare este 2017, iar pentru tronsonul Mihăiești-Suplacu de Barcău, anunțat spre finalizare de aceeași sursă pentru 2017, data de finalizare din document este cu un an mai târziu, în 2018.

Celelalte tronsoane ar trebui să fie încheiate în 2015 (Gilău-Nădășelu), în 2016 (Târgu Mureș-Ogra și Ogra-Câmpia Turzii) și în 2017 (Nădășelu-Mihăești).

Stadiul fizic de execuție a întregii autostrăzi, începută în urmă cu zece ani, este de doar 20%, iar statul mai are de plătit, conform documentului, 6,1 miliarde lei, totul de la bugetul de stat.

Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu firma americană Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări și a fost reziliat în mai 2013, iar pentru doar 52 kilometri realizați, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, de 415 kilometri, statul român a plătit 1,2 miliarde de euro companiei americane.

Și autostrada București-Brașov este pe lista proiectelor luate în calcul în bugetul de anul viitor, cu estimarea că tronsonul Ploiești-Comarnic va fi terminat în 2019, iar tronsoanele București-Ploiești și Comarnic-Brașov vor fi finalizate în 2016. La acest moment, contractul pentru construcția în concesiune a tronsonului Comarnic-Brașov nu a fost încă semnat, din cauza discuțiilor încă nefinalizate între firma concesionară și finanțatori, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirma că va stabili în această toamnă dacă sunt întrunite condițiile de semnare a contractului, în caz contrar procedura urmând să fie reluată.

Autostrada, începută în 2007, are un stadiu fizic de execuție de 31% și mai necesită încă 5,9 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei din buget, în condițiile în care 3,3 miliarde lei pentru Comarnic-Brașov ar trebui asigurate de către concesionar din surse proprii și atrase.

Tronsonul Pitești-Sibiu, pentru care autoritățile au asigurat că va fi amenajat ca drum expres până în 2020, iar ulterior ca austradă, nu este luat în calcul la finanțare pentru anul viitor.

Amenajarea râului Săsar din municipiul Baia Mare, prevăzută într-o hotărâre de guvern din 2004 să fie încheiată în cel mult cinci ani și pentru care localnicii insistă de mulți ani din cauza inundațiilor, este programată acum să fie terminată în 2020. Proiectul a fost inițiat în urmă cu 14 ani și are un stadiul fizic de execuție de 21%, fiind necesare încă 99,7 milioane lei.

Modernizarea canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră, inclusiv pentru înlocuirea echipamentelor vechi de aproape 40 ani, anunțată să fie încheiată în 2017, are ca dată de terminare „anul 2020 – în funcție de alocații”. Totatul necesar de finanțare până la finalizare se ridică la 1,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat.

În schimb, noul sediu al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), construcție începută în 2008 și care mai necesită încă 44,9 milioane lei, va fi terminat anul viitor. Stadiul fizic de execuție este de 75%, iar valoarea totală a lucrării se ridică la 175,9 milioane lei, integral din bugetul de stat.

Pe lista investițiilor bugetate anul viitor se află și linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele, o lucrare începută încă din iunie 1979 și care ar urma, conform documentului, să fie încheiată la sfârșitul anului 2017. Lucrarea are un stadiu fizic de execuție de doar 3% și necesită încă 1,6 miliarde lei, integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei.

În 1996, CFR a semnat cu aso­cierea dintre compania italiană Secol și societatea americană Royal Inter Trade un contract de realizare a liniei de cale ferată Vâlcea-Vâlcele și de refacere, consolidare și supraînălțare a căii ferate în zona Porțile de Fier I, la o valoare de 138 milioane do­lari. Ulterior, Guvernul a decis să renunțe la proiect, iar CFR a reziliat unilateral contractul, dar antrepre­no­rul italo-american a obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție o hotărâre defi­ni­tivă și irevocabilă de realizare a lucrării, cu daune de 1.000 dolari pentru fiecare zi de întârziere plătite de partea română.

În condițiile în care, pe fondul lipsei de fonduri alocate de Guvern, compania CFR tot nu și-a dat acordul pentru executarea lucrării, în contul operatorului feroviar s-au adunat daune totale de circa 1,3 milioane dolari. Cumularea acestor penalități ar înceta doar după executarea contractului, a cărui valoare este însă estimată în prezent la de patru ori mai mult decât suma inițială, din cauza majorării prețurilor la materii prime, materiale și manoperă.

În urmă cu doi ani, Fondul Monetar Internațional a impus Guvernului să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele și să găsească soluții de finanțare a proiectului, chiar și cu garanții de stat.

Pe lista proiectelor propuse pentru bugetul pe anul viitor au mai fost incluse, printre altele, cele privind magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Pantelimon început în 2008, cu tronsoanele Drumul Taberei-Universitate (stadiul fizic de execuție 30,2%, total necesar de finanțare de încă 1,8 miliarde lei, din care 1,4 miliarde lei din bugetul de stat, și dată programată a terminării în 2020) și Universitate-Pantelimon (stadiu de execuție 6,8%, necesar de încă 3,3 miliarde lei, din care 3,2 miliarde lei din buget, dată a terminării 2020), varianta de ocolire a municipiului Brașov începută în aprilie 2012 (56%, 195 milioane lei, 74,6 milioane lei din buget, anul 2015), reabilitarea secțiunii Băneasa-Fetești de pe linia de cale ferată București-Constanța începută în octombrie 2000 (88,1%, 341,4 milioane lei, totul din buget, 30 septembrie 2015), laserul de la Măgurele început în 2012 (40%, 716,4 milioane lei, 240,6 milioane lei din buget, 31 octombrie 2015), reabilitarea DN 56 Craiova-Calafat începută în ianuarie 2011 (32%, 208,8 milioane lei, 65,6 milioane lei din buget, anul 2015), construcția autostrăzii Lugoj-Deva începută în mai 2007 (25%, 1,6 miliarde lei, 894,7 milioane lei din buget, anul 2016), lărgirea la patru benzi a centurii București sud proiectată în 2012 (10%, 903,7 milioane lei, totul din buget, cu termen de finalizare în 24 luni de la data emiterii ordinului de începere), reabilitarea părții sudice a litoralului în zona Constanței (Mamaia sud și Tomis) și Eforie Nord începută în 2013 (1,80%, 612,7 milioane lei, 89 milioane lei din buget, anul 2015), varianta de ocolire a municipiului Constanța începută în octombrie 2011 (45%, 321,4 milioane lei, totul din buget, anul 2017), reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova începută în mai 2011 (70%, 274,2 milioane lei, 106,2 milioane lei din buget, anul 2016), palatul de justiție Prahova început în 1996 (60%, 94,7 milioane lei, totul din buget, anul 2017), sistemul informațional de management integral al apelor început în 2006 (stadiu de execuție de doar 1%, 669,4 milioane lei, 207,6 milioane lei din buget, anul 2017).

Spre finanțare din bugetul pe anul viitor este propusă și linia de metrou 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă Otopeni, început în 2009, dar cu un grad fizic de execuție de 1,70%, care necesită 5,1 miliarde lei, totul din bugetul de stat (propus însă spre finanțare din fonduri comunitare nerambursabile), anul programat pentru finalizare fiind 2020.

Pe lista proiectelor cu un stadiu fizic de execuție zero și care sunt propuse spre finanțare din bugetul pe anul viitor se află, printre altele, construcția variantei de ocolire Târgu Mureș începută în septembrie 2014 (care necesită încă 237,6 milioane lei, din care 127,7 milioane lei din bugetul de stat, având ca dată programată a terminării anul 2016), construcția autostrăzii Sebeș-Turda (4,4 miliarde lei, 1,3 miliarde lei din buget, anul 2016), construcția variantei de ocolire Târgu Jiu începută în august 2014 (218,2 milioane lei, 125,2 milioane lei din buget, anul 2016), construcția variantei de ocolire Bacău începută în august 2014 (976,6 milioane lei, 449,6 milioane lei din buget, anul 2016), reabilitare podurilor peste Dunăre începută în august 2013 (218,8 milioane lei, 69,1 milioane lei din buget, decembrie 2015), autostrada de centură a Bucureștiului programată să înceapă în 2015 (3,1 miliarde lei, din care 328,5 milioane lei din buget și restul asigurat de concesionar, anul 2018), modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN1 în sate liniare și puncte negre, încă fără ordin de începere (112,1 milioane lei, 50,6 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, care va începe în iulie 2015 (730,4 milioane lei, 229,7 milioane lei din buget, anul 2017), varianta de ocolire a municipiului Slatina, care va începe în iulie 2015 (219,8 milioane lei, totul din buget, anul 2019), palatul de justiție Mehedinți, început în 2013 (116,6 milioane lei, totul din buget, anul 2018), extinderea secției de oncologie la Spitalul de Urgență București, care va începe în iulie 2015 (150,2 milioane lei, totul din buget, iulie 2017).

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a declarat, joi, referitor la investițiile efectuate în acest an de Guvern, că execuția bugetară pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăților efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată și a termenelor legale pentru achitarea obligațiilor) arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investițiilor noi fiind de 55%. Diferența provine din faptul că la capitolul investiții au fost plătite anumite arierate.

El a semnalat că investițiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani și a confirmat ipoteza că lupta anticorupție a dus la încetinirea investițiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autoritățile publice nu încep noi investiții de frica Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situația bugetară și programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Ținta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI și CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanțare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menținută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

„La aceeași rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu ușor excedent în octombrie, deci nu există spațiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câștigate în instanță. Este nevoie de rectificare și de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiții”, au completat sursele citate.

Ipoteza unei noi rectificări bugetare nu pare agreată de Consiliul Fiscal, Ionuț Dumitru declarând pentru MEDIAFAX că ar fi încălcate prea multe prevederi legale.

„Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câștigate în instanță, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creștere a veniturilor”, au spus însă sursele citate.

O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcția bugetară pentru anul 2015, întrucât țintele convenite cu FMI și Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câștigate și au devenit o obligație certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiții pentru 2015 crește deficitul pe ESA și va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

„Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanțări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanțare de 15 miliarde lei pentru a-și atinge țintele. Altfel, sunt bani pierduți de la UE. Pe toată legislația în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus sursele citate.

Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanțare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini țintele de absorbție și, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exercițiul financiar 2007-2014.

Misiunea comună de experți ai Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene se va afla la București în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritățile române proiectul legii bugetului pentru anul viitor.