Creșterea Produsului Intern Brut al României de anul viitor, așa cum este estimat în prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene, dată publicității vineri, de 1,8%, este a treia dintre statele membre și este de șase ori mai mare decât media la nivelul blocului comunitar. Datele pozitive referitoare la România vin pe trendul ultimilor 15 ani, de când este membră UE, plasându-se pe locul 2 în acest interval, după cum explică analistul economic Petrișor Peiu. Specialistul atrage însă atenția că aceste cifre trebuie citite cu rezervă și, mai mult, amintește că avansul PIB-ului nu s-a regăsit mereu în dezvoltarea țării, astfel că există în continuare decalaje imense față de alte țări europene.
România va avea în 2023 o creștere economică de 1,8%, ceea ce reprezintă o încetinire semnificativă, la aproape o treime, după estimările privind un avans de 5,8% în anul curent, iar în 2024, PIB-ul Românei au urma să se majoreze cu 2,2% .
Chiar dacă reducerea este consistentă, România stă bine comparativ cu media de creștere la nivel comunitar, de 0,3%, în 2023, față de 3,3% în 2022, și 1,6% așteptat în 2024, arată prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene, care anunță, practic, stagnarea economiei Uniunii Europene în anul viitor.
„România este de mult printre campioanele la creșterea economică în Uniunea Europeană. Dacă facem o medie pe ultimii 15 ani, de când am intrat noi în Uniunea Europeană, suntem practic pe locul doi în întreaga Uniune Europeană, după Estonia”, a explicat analistul economic Petrișor Peiu.
O a doua observație a specialistului este că avansul economic nu echivalează cu dezvoltarea.
Trebuie să facem o distincție, pentru că noi de multe ori avem creștere fără dezvoltare, adică nu reușim să transpunem. Creșterea aste economică, până la urmă, înseamnă creșterea PIB-ului, a valorii adăugate brute, dar ea nu se transferă neapărat în dezvoltarea țării.
Rămân niște decalaje imense, care nu ar trebui să mai existe la ritmurile de creștere economică pe care le-am avut. O să ajungem în câțiva ani să prindem din urmă Ungaria și să o depășim la Produsul Intern Brut pe locuitor, dar decalajul pe dezvoltare rămâne”, explică Petrișor Peiu.
În același context, analistul economic precizează că aceste prognoze sunt publicate în baza datelor culese la sfârșitul verii în România și trebuie să le privim cu oarecare rezervă.
„Mă aștept să fie mai mică (creșterea economică – n.r.), mai ales dacă Uniunea Europeană în ansamblu sau statele mari din Uniunea Europeană vor intra în recesiune, cum se vorbește.
O altă observație este că, în 2023, avem o prognoză mică de creștere economică și o creștere de șomaj. Deci, eu cred că aceste prognoze ale Comisiei Europene împing suferința economiei românești undeva spre 2023”, a detaliat Petrișor Peiu.
În această fază, subliniază analistul, lucrurile nu sunt foarte clare, iar totul depinde foarte mult de evoluția inflației, de evoluția prețurilor la energie, deci trebuie să privim cu prudență acești indicatori prognozați de Uniunea Europeană.
Totuși, rămâne faptul că economia noastră s-a dovedit mult mai rezistentă la aceste șocuri decât ansamblul Uniunii Europene și că România are în continuare ritmuri de creștere mult peste media UE, e clar – în general, țările din est au aceste creșteri mult mai mari. Și cred că se poate spune că vom evita o recesiune.
În ceea ce privește economia UE, deocamdată, nu avem date de recesiune. Sunt state care au un trimestru de contracție economică, dar niciunul nu are două consecutive și nici nu e vreun semn că vom avea recesiune. Sunt prognoze, sunt păreri, dar nu avem nicio certitudine. Este o cvasistagnare”, a conchis Petrișor Peiu.