EXCLUSIV. Sfaturile lui Mihai Tănăsescu, vicepreședinte BEI, pentru Guvernul Ponta. De ce a avut România, în 2012, „o viteză mai mică decât era de așteptat”

„Keep up the program”, sună sfatul adresat autorităților române de către Mihai Tănăsescu, noul vicepreședinte al BEI responsabil pe energie, referindu-se la acordul pe care România îl are cu creditorii internaționali. Într-un scurt interviu acordat gândul, primul de după numirea sa, de la 1 august, în funcția de la BEI, Tănăsescu spune că, pentru România, 2012 a fost până acum un „an greu”, în care „reformele structurale puteau fi accelerate, ceea ce nu s-a întâmplat”.

Fostul reprezentant al României la FMI crede că în 2013 autoritățile române trebuie să urmărească cu precădere trei măsuri: o mai bună prioritizare a proiectelor finanțate din bani publici, venituri mai mari la bugetul de stat, mai ales prin reducerea evaziunii fiscale și o absorbție mai mare a fondurilor europene.

Deși pentru România acest an a început bine din punct de vedere economic, ulterior trendul a devenit descrescător, arată fostul reprezentant al României la FMI.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

„România a început anul 2012 sub bune auspicii, Ministerul Finanțelor a reușit să iasă pe piețele de capital cu randamente foarte bune, exista atunci un trend de creștere economică. Ulterior, trendul a devenit descrescător. Reformele structurale puteau fi accelerate, ceea ce nu s-a întâmplat”, este de părere fostul reprezentant al României la FMI.

Statisticile arată că la sfârșitul anului 2011 o serie de indicatori macroeconomici, precum creșterea PIB, deficitul bugetar, deficitul de cont curent sau șomajul indicau o ușoară redresare a economiei.

Cu toate acestea, Tănăsescu consideră că 2012 nu este un an pierdut. „Este un an în care evoluțiile pe plan internațional au afectat economia românească. La începutul anului 2012 tensiunile de pe piețele externe și mai ales situația din Grecia au creat în România efecte secundare, care s-au simțit în special în partea a doua a anului”, crede Tănăsescu.

Chiar și așa, el este de părere că România a continuat, „cu o viteză mai mică decât era de așteptat”, să facă progrese și în 2012.

Seceta și șocurile politice interne și externe sunt principalii factori „vinovați” de nerealizările la nivelul economiei, consideră analiștii contactați de gândul.

„Partea pozitivă este că România a arătat o oarecare reziliență la șocurile externe. Dacă pe plan internațional turbulențele se vor înrăutăți, acest lucru se va resimți în România”, crede Tănăsescu.

Mihai Tănăsescu crede că șocurile politice din ultimele luni au avut o influență asupra economiei, exprimându-și speranța ca pe plan politic intern lucrurile să se liniștească în următoarea perioadă, iar economia să poată merge înainte.

Foto: BNR

Tănăsescu: „Autoritățile să nu deraieze de la țintele propuse din cauza alegerilor din toamnă”

„Anul 2012 an fost un an greu, cu bune și cu rele. Autoritățile au continuat în direcția corectă. Sper ca în lunile ce urmează, mă gândesc și la alegerile electorale din toamnă, autoritățile să nu deraieze de la țintele propuse în domeniul fiscal, în ce privește reforma companiilor de stat. > pentru a nu crea lucruri suplimentare negative ce ar putea să ne afecteze”, a îndemnat Guvernul fostul reprezentant al României la FMI.

În opinia lui Laurian Lungu, analist Macroanalitica, acordul cu FMI rămâne în continuare „principala ancoră” a stabilității macroeconomice însă „riscul ratării unor ținte pentru finele lui 2012 s-a amplificat in ultima perioadă”.

Ilie Șerbănescu: „Degeaba înhami șoricelul la căruță când caii nu sunt ai tăi”

Analistul economic Ilie Șerbănescu crede însă că 2012 este un an pierdut, la fel ca și cei anteriori, și că România se află într-un cerc vicios, legat de creșterea consumului și creșterea PIB.

„An pierdut?! Noi pierdem de ani de zile. În măsura în care România are un model economic așa cum îl are, nu există posibilitatea de creștere economică. Când ai peste 60% consum, ești blocat. Nu crește PIB dacă nu crește consumul. În cazul în care crește consumul, se adâncesc dezechilibrele împotriva cărora trebuie să luptăm. De ani de zile suntem în acest cerc vicios”, este de părere analistul economic Ilie Șerbănescu.

În opinia sa, statul „nu mai poate face nimic” pentru că nu mai deține controlul în sectoare strategice. „În măsura în care o țară pierde controlul asupra a trei lucruri – exploatarea resurselor minerale principale, distribuția de energie și sistemul bancar -,  ea devine colonie. Prin acestea se rulează banii. Numai mărind CAS și schimbând tratamentul contabil al TVA nu se poate > mare lucru. Cum va evolua România, trebuie întrebat capitalul străin. Dar degeaba înhami șoricelul la căruță când caii nu sunt ai tăi”.

Și europarlamentarul PDL Theodor Stolojan consideră că vom asista la o înrăutățire în continuare a indicatorilor economici, ceea ce va face să fie nevoie de o nouă rectificare bugetară.

În ce privește măsurile de relansare economică, Lungu spune că „în esență este nevoie de stabilitate legislativă, politică și predictibilitate fiscală. Aceste lucruri nu se pot însă realiza atat timp cât există un deficit de credibilitate la nivelul autorităților”, spune Laurian Lungu.

Evoluția principalilor indicatori macroeconomici. La ce s-a angajat România în fața FMI:

– Deficit bugetar. Execuția bugetului general consolidat după primele șapte luni s-a încheiat cu un deficit de 6,97 miliarde de lei, respectiv 1,15% din PIB, față de un deficit de 1,96% din PIB în perioada similară din 2011 și de 1,12% din PIB după primul semestru din acest an.

Sursa: BNR

La rectificarea bugetară deficitul bugetului general consolidat a fost majorat de la 11.210 milioane lei, cât a fost estimat inițial, respectiv 1,9% din PIB, la 13.660 milioane lei, respectiv 2,2% din PIB. Majorarea țintei de deficit față de nivelul inițial este asumată de Guvern și a fost convenită cu FMI, CE și BM, se arată în rectificarea bugetară.

– Cursul de schimb. Pe primele șase luni din 2012 cursul de schimb mediu al leului față de euro s-a depreciat cu 4,8% față de același interval din 2011, potrivit buletinului BNR. La rectificarea bugetului din august, cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a urcat de la 4,21 lei/euro, cât era anterior, la 4,45 lei/euro.

– Reforma companiilor de stat. Termenele pentru numirea noilor echipe de management și membrii consiliilor de administrație nu au fost respectate, fiind amânate pentru această toamnă. Romgaz, Transgaz și Nuclearelectrica vor avea manageri privați până la sfârșitul acestui an, iar Hidroelectrica va avea conducere privată și va fi listată în momentul în care va ieși din insolvență.

–Privatizare. Privatizarea Oltchim va trebui făcută până la mijlocul lunii septembrie, cu un investitor strategic. Privatizarea Transgaz, listările complexurilor energetice Oltenia și Hunedoara vor avea loc în luna septembrie. Electrica Distribuție și Electrica Furnizare au ca termen de listare începutul anului viitor.

– Fondurile europene. În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbției fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei și cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei și cheltuieli de 10,86 miliarde lei. Potrivit Consiliului Fiscal (CF), România se plasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

Astfel, dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absobția de fonduri structurale și de coeziune, România a absorbit în primele șase luni circa 713 milioane euro. În cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală și pescuit, sumele atrase în primele șase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentând 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro.

La mijlocul anului, România achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decât absobția fondurilor structurale și de coeziune.