EXCLUSIV | Studentul care a obținut anularea obligativității purtării măștii în exterior a reușit să trimită pe masa CCR și OUG privind liberalizarea prețului la gaze. Cristian Adrian Secu: „Dacă este declarată neconstituțională, pică automat și ordinul ANRE, și contractele”

Cristian Adrian Secu, studentul la Drept care a obținut anularea obligativității purtării măștii în aer liber, a reușit să convingă judecătorii să trimită la Curtea Constituțională și Ordonanța de Urgență a Guvernului din 2020 prin care s-a decis liberalizarea prețului la gazele naturale. Tânărul spune că a hotărât să pornească un proces pentru că, înainte de liberalizarea pieței gazelor, plătea un preț de aproape două ori și jumătate mai mic decât cel din prezent, când încă este în vigoare un preț plafonat, iar când nu se va mai aplica schema de ajutor, ar ajunge să plătească, potrivit contractului pe care îl are cu furnizorul de gaze, un preț de cinci ori și jumătate mai mare decât cel de dinaintea OUG din 2020. 

Cristian Adrian Secu a dat în judecată, în iulie, la Curtea de Apel București, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), Guvernul și Engie, cel mai mare furnizor de gaze, cu care are contract, cerând judecătorilor să anuleze Ordinul ANRE nr. 27 din 23 martie 2020 prin care se stabilea implementarea liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru clienții casnici și, implicit, să oblige furnizorul de gaze să îi anuleze retroactiv toate scumpirile care i-au fost aplicate în baza noilor acte normative și să îi recalculeze facturile.

Totodată, el a solicitat sesizarea Curții Constituționale în cazul OUG 1 din 6 ianuarie 2020 care prevede, printre alte măsuri fiscal-bugetare, și liberalizarea prețului la gazele naturale.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Judecata a început în octombrie, iar la al doilea termen, instanța a rămas în pronunțare, însă a amânat de patru ori anunțarea deciziei, soluția fiind dată miercuri.

Judecătorii Curții de Apel București i-au admis cererea de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanței de Urgență privind liberalizarea prețurilor la gaze, atât în ansamblul său, şi a dispoziţiilor a trei articole din acest act normativ. Instanța a dispus ca, până la decizia CCR, judecarea în dosar să se suspende.

„Disjunge capetele 1 şi 4 de cerere modificată/precizată de capetele 2 şi 3 de cerere modificată/precizată. Dispune formarea unui nou dosar în privința capetele 2 şi 3 de cerere modificată/precizată (…)

Sesizează Curtea Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 1/2020, în ansamblul său şi a dispoziţiilor art. XIII, XIV ŞI XXVIII din acest act normativ, în special, excepţie invocată de reclamant. Suspendă judecarea prezentei cauze, astfel cum a rezultat în urma disjungerii, în temeiul art. 9 alin. 2 din Legea nr.554/2004. Cu recurs pe întreaga durată a suspendării în privinţa dispoziţiei referitoare la suspendare. Cu recurs odată cu fondul în privinţa celorlalte dispoziţii”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Cristian Adrian Secu a reușit să obțină, în februarie 2022, printr-un alt dosar, de la Curtea Constituțională, o decizie de neconstituționalitate a OUG 192/2020, prin care Guvernul impusese obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise, pe timpul pandemiei de COVID-19.

”Impactul va fi constatarea nulității contractelor încheiate de operatorul de energie”

Cristian Adrian Secu a detaliat, pentru Gândul, atât contextul și motivele care l-au determinat să deschisă acest nou dosar, dar și poziția companiei pârâte, în acest caz Engie, și s-a declarat optimist în ceea ce privește șansele sale de succes.

Ce vizează capetele din dosar care apar în soluția Curții de Apel București?

Capătul 2 avea ca obiect anularea notificărilor de majorare preț și a contractelor emise de Engie în baza ordinului ANRE nr. 27/2020. Capătul 3 avea ca obiect obligarea Engie la recalcularea facturilor anterior liberalizării, la nivelul anului 2020. A disjuns fiindcă sunt de competența instanței civile, mai exact de competența instanței civile a Judecătoriei Brașov. Eu am vrut să le judece împreuna Secția de contencios a Curții de Apel București fiindcă le-am considerat capete de cerere accesorii.

Capătul de cerere 1 vizează anularea ordinului ANRE 27/2020 prin care s-a implementat liberalizarea, iar capătul de cerere 4 vizează sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 1/2020.

De ce ați pornit acest dosar? Ce impact ar putea avea asupra tuturor consumatorilor casnici?

Motivele acțiunii sunt următoarele: în baza articolelor in baza articolelor XIII și XXVIII din OUG 1/2020, s-a emis ordinul ANRE nr. 27/2020. În baza ordinului ANRE nr. 27/2020, s-au emis ofertele și contractele la preț majorat încheiate de Engie.

Dacă OUG 1/2020 este declarată neconstituțională, pică automat și ordinul ANRE nr. 27/2020, și contractele.

Impactul este constatarea nulității ofertelor și a contractelor încheiate de operatorul de energie, concomitent cu repunerea în situația anterioară liberalizării.

Adică la prețul de dinaintea liberalizării?

Da. Eu așa am cerut.

Și sunteți încrezător că veți câștiga?

Da, fiindcă mă duc la CCR cu o excepție de neconstituționalitate întinsă pe mai bine de 30 de pagini și cu opt motive de neconstituționalitate:

1. OUG nr. 1/2020 este în ansamblu neconstituțională, întrucât a fost adoptată după declanșarea controlului de constituționalitate a priori în privința Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-X nr. 669/2019), care a fost declarată neconstituțională prin Decizia 61/2020.
2. OUG nr. 1/2020 este în ansamblu neconstituțională, întrucât a fost adoptată fără a se solicita în prealabil avizul Consiliului Legislativ – cu argumentul ăsta am câștigat și cu masca de protecție, prin Decizia 50/2022.
3. Prevederile OUG nr. 1/2020, în ansamblu, precum și dispozițiile art, XIII, art. XIV și art. XXVIII din OUG nr. 1/2020, în special, sunt neconstituționale, întrucât au fost adoptate fără a se solicita în prealabil avizul Consiliului Economic și Social.
4. OUG nr. 1/2020 este în ansamblu neconstituțională, întrucât a fost adoptată fără avizul de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului.
5. OUG nr. 1/2020 este în ansamblul său neconstituțională întrucât a fost adoptată fără îndepliierea exigențelor de transparență decizională, așa cum au fost trasate de Comisia de la Veneția.
6. Art. XIII, art. XIV și art. XXVIII din OUG nr. 1/2020 sunt neconstituționale întrucât au fost adoptate fără a se motiva în preambulul actului normativ elementele care reclamau situația extraordinară și urgența reglementării.
7. Art. XIII, art. XIV și art. XXVIII din OUG nr. 1/2020 sunt neconstituționale întrucât nu se integrează armonios în cuprinsul actului normativ, cu ignorarea principiului unicității reglementării în materie.
8. Art. XIII, art. XIV și art. XXVIII din OUG nr. 1/2020 sunt neconstituționale întrucât nu a fost solicitat avizul Consiliului Concurenței anterior adoptării actului normativ.

Și atunci, dacă pică OUG nr. 1/2020, pică Ordinul ANRE nr. 27/2020 – principiul „nulității actului subsecvent ca urmare a nulității actului principal”. Dacă pică Ordinul ANRE, pică actele civile încheiate de Engie.

„Engie spune că nu se poate reveni la piața reglementată”

Care a fost poziția pârâtului Engie în instanță?

Engie susține că ordinul ANRE nr. 27/2020 nu este emis în baza OUG nr. 1/2020, că temeiurile de drept indicate în preambulul actului normativ sunt formaliste și că nu s-ar putea anula ordinul ANRE și contractele chiar și daca s-ar admite excepția de neconstituționalitate, deoarece ei ar ieși în pierdere. Adică Engie vrea să se ignore Decizia CCR, mai pe scurt. A invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și zice că nu se mai poate reveni la piața reglementată.

Dumneavoastră cât vi s-a scumpit factura după momentul liberalizării pieței?

Înainte de liberalizare, aveam 0,125 lei/ kWh, cu TVA. Acum, cu plafonarea, este 0,31 lei / kWh, cu TVA, deci de aproape două ori și jumătate mai mult, respectiv o creștere de 148%.

După ce expiră plafonarea, este 0,68582 lei/kWh, cu TVA, de cinci ori și jumătate mai scump, respectiv o creștere de 448%.

CITEȘTE ȘI:

El este studentul care a convins CCR să desființeze purtatul măștii anti-COVID la exterior. Cum a început totul

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele