2021 se anunță un an greu pentru producătorii români de legume, în condițiile în care ajutorul de minimis de 2.000 euro/1.000 mp pentru producția de legume în spații protejate se amână pentru toamnă, ceea ce înseamnă că recolta trebuie comercializată începând cu data de 1 noiembrie. Prea târziu și nerentabil, susțin fermierii care sunt nu doar dezamăgiți, ci și dezinteresați de noua variantă de program.
După ce s-a întârziat foarte mult, numai la Ministerul Finanțelor Publice proiectul de Hotărâre de Guvern a stat aproape două luni, timp în care fermierii au scos producția pe piață, ba chiar la unii s-a și terminat, autoritățile s-au văzut nevoite să amâne programul pentru toamnă, adică pentru Ciclul II de producție pentru a mai salva ce se mai poate. Iar în loc de cinci legume au rămas patru (tomate, castraveți, vinete), după ce s-a renunțat la varză.
Cel mai probabil, și bugetul de circa 31 milioane de euro alocat inițial pentru acest program, va fi cheltuit în mică parte, probabil mai puțin de jumătate din sumă va fi consumată, potrivit semnalelor din piață.
Dacă în mod normal, programul Tomata avea undeva la 18.000 de beneficiari numai pe Ciclul I de producție, la care se adăugau încă câteva mii pe Ciclul II, acum numărul fermierilor care vor accesa programul este așteptat să fie mult mai mic, a declarat pentru Gândul Financiar Aurel Tănase, președintele OIPA Legume – Fructe.
„Nenorocirea este că nu se vor consuma banii, pentru că producătorii nu mai au suprafața necesară, eu propun să se dubleze suma la 4.000 euro/mp. În condițiile în care se vrea livrări după data de 1 noiembrie, când deja este frig, riscăm să pierdem totul”, a precizat Aurel Tănase.
Producător: Este aproape imposibil
Producătorii de legume susțin că pentru ei este foarte greu să respecte condițiile programului, în primul rând în ceea ce privește volumul de producție.
„Fermierii au culturile înființate deja, trebuia să ne fi lăsat până pe 15 iunie, cum a fost anul trecut. Este aproape imposibil să obții o cantitate de 3.000 de kilograme/1.000 mp după 1 noiembrie. Castravetele nici nu mai ajunge până atunci, la vinete – exclus, iar la ardei n-ai cum să poți să faci 3.000 kg pe 1000 mp”, a declarat pentru Gândul Financiar Roxana Roșculeț, președintele Cooperativei Agricole Ialomițana.
Pe de altă parte, se pune întrebarea, și dacă chiar încerci să ai producție până în noiembrie-decembrie, chiar se merită?!
„Trebuie făcut foarte bine calculul, să trag de tomate până în noiembrie ca să iau 3. 000 euro sau nu se merită și asta este?”, spune producătorul.
Dacă ne uităm la cât costă înființarea culturii și ținând cont că prețurile în toamnă sunt mici (circa 3 lei/kg de tomate în supermarket), tindem să-i dăm dreptate pentru că încă stă în cumpănă dacă să se înscrie în program.
Fără depozite regionale în PNRR
O altă veste proastă pentru legumicultori este și faptul că înființarea rețelei de depozite regionale strategice pentru alimente la nivel regional pe bani europeni prin intermediul Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), de care s-a tot vorbit în ultima vreme, s-a dovedit a fi un proiect neinteresant pentru Bruxelles. La fel ca și irigațiile, de altfel.
În loc de depozite pe granița de Vest ca să fim mai aproape de Occident și să ne fie mai ușor să exportăm producția, după cum spuneau autoritățile, acum trebuie să fim atenți la importuri care oricum constituie o concurență puternică pentru producătorii interni și încă de ani buni.