EXCLUSIV | UMB, campioana la autostrăzi, profit uriaș în 2022. Austriecii de la PORR, afaceri de peste 1,2 miliarde și ZERO profit

Bilanțurile pe anul trecut depuse de unele dintre cele mai mari companii din domeniul construcțiilor și infrastructurii care au câștigat contracte publice indică diferențe mari la capitolul rezultate, raportat la cifrele de afaceri. Dintre cele mai mari firme de pe piață, una, deținută de un grup austriac, a raportat pierderi de milioane de lei, în timp ce liderele de piață, controlate de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, au declarat profituri de sute de milioane de lei. Astfel, UMB, „naționala de autostrăzi” a României, este campioană și la plata taxelor, pe când PORR, reprezentanții celor care nu ne vor în Schenghen, au rămas corigenți și anul acesta la capitolul profit.

Companiile-fanion deținute de familia Umbrărescu, care au câștigat proiecte de anvergură de miliarde de lei – Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL – au raportat pe 2022 profituri nete de peste 285 de milioane de lei, la o cifră de afaceri cumulată de peste 3,84 miliarde de lei.

În același timp, o altă companie care ocupă în ultimii ani primele locuri în topul firmelor de construcții după cifra de afaceri, compania PORR Construct SRL, cu asociat unic PORR Bau GmbH din Austria, a înregistrat o pierdere substanțială, de 6,88 milioane de lei, la o cifră de afaceri de peste 1,25 miliarde de lei.

Alți concurenți puternici pe piață, italienii de la Webuild Spa Milano Sucursala România București – fostă Astaldi – deținută de Webuild Spa Milano, nu și-au depus încă bilanțul pe 2022, dar în 2021, profitul era de nivelul zecilor de milioane de lei, respectiv 43,9, la o cifră de afaceri netă de 1,3 miliarde de lei.

O altă firmă puternică în domeniu, deținută tot de un grup european controlat din Austria, Strabag SRL, a terminat anul 2022 cu rezultat pozitiv, respectiv un profit net de 4,96 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de sub un miliard, respectiv de aproape 920 de milioane de lei.

Strabag SRL este deținută integral de subsidiara austriacă Bau Holding Beteiligungs AG a grupului Strabag SE. Cei mai mari acționari ai grupului Strabag sunt Hans Peter Haselsteiner (28,3% din capital), firma Rasperia Trading din Cipru, a miliardarului rus Oleg Deripaska (27,8%), Uniqa (15,3%) și Raiffeisen (14,2%).

Firmele familiei Umbrărescu

Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL sunt pe primele locuri, din punct de vedere al cifrei de afaceri, în domeniul construcțiilor și au acționariat 100% românesc:

• Umbrărescu Mirela 89%
• Umbrărescu Alexandru Teodor 5%
• Umbrărescu Petru Răzvan 5%
• Umbrărescu C. Dorinel 1%

Dorinel Umbrărescu apare acționar/asociat în 22 de firme, conform datelor agregate de termene.ro, dintre care neradiate sunt:

• Tehnostrade
• Spedition UMB
• Eco Wind Power
• Polimed
• Energycum W
• Autostyle

Cele mai puternice, care câștigă separat sau în consorții, proiecte de construcții sau infrastructură de miliarde de lei sunt  Spedition UMB și Tehnostrade.

Spedition UMB SRL

• Cifra de afaceri: 2.138.016.711 lei
• Creștere 61% în anul 2022
• Profit: 137.865.546 lei
• Creștere 363% în anul 2022
• Număr mediu angajați: 46
• Creștere 9% în anul 2022

Tehnostrade SRL

• Cifra de afaceri: 1.705.908.515 lei
• Creștere 39% în anul 2022
• Profit: 147.966.534 lei
• Creștere 3% în anul 2022
• Număr mediu angajați: 3.423
• Creștere 51% în anul 2022

Rezultatele austriecilor de la PORR

Firma de la polul opus din punct de vedere al profiturilor raportate – implicit impozitate – este PORR Construct SRL, deținută în proporție de 100% de PORR Bau GmbH din Austria.

• Cifra de afaceri: 1.251.719.899 lei
• Creștere 69% în anul 2022
• Pierdere: 6.885.153 lei
• Scădere -138% în anul 2022
• Număr mediu angajați: 1.133
• Creștere 26% în anul 2022

De remarcat este că o pierdere netă aproape similară cu cea din 2022 (6.507.519 lei) a mai înregistrat în anul 2013, dar una mult mai mare (34.250.924 lei) apare raportată în 2017, în rest, în ultimii 10 ani, compania cu firmă-mamă în Austria a înregistrat profit.

La așa o cifră de afaceri ar fi foarte interesant de aflat, dacă autoritățile fiscale – ANAF ul – ar vrea, care sunt prețurile de transfer, dar și legăturile contractuale intra-grup. Nu ar fi exclus ca profitul să fie totuși, aici. Cum se mai întâmplă.

Gândul a întrebat conducerea companiei de la București cum se explică pierderea din 2022 și evoluția rezultatelor din ultimii 10 ani, solicitare la care încă nu am primit un răspuns.

Cu atât mai interesant poate fi răspunsul în contextul în care compania mamă a raportat pentru anul trecut un profit brut (EBT) pe segmentul Europei Centrale și de Est (zonă care cuprinde Cehia, Slovacia şi România – n. r.). de 11,7 milioane de euro în 2022, dublu față de 2021 (5,7 milioane de euro).

Mai mult, în raportul anual al PORR Bau GmbH, România este menționată drept principalul motor de creştere, respectiv piața care a contribuit în principal la creșterea activității pe segmentul CEE, care a ajuns la 653 milioane de euro (creștere de 19,2%), datorită creșterii pe construcții și proiecte majore. Marja profitului brut (EBT margin) a crescut cu 1,8%.

România are o cotă de 4,3% din activitatea PORR din 2022, după Austria (45,8%), Germania (21,9%), Polonia (13,4%), Cehia și Slovacia (6,3%)

În primul trimestru din 2023, România a crescut la 5,7% din activitatea PORR, depășind Cehia și Slovacia.

Ce impozite plătesc companiile din România

De subliniat este, în contextul discuției despre investițiile și câștigurile companiilor cu acționari străini, că firmele deținute de persoane fizice sau juridice din afară plătesc nu doar impozit pe profit, dar și impozite pe dividende sau salarii, dacă își „repatriază” în acest mod profiturile.

• Impozitul pe profit datorat de persoane juridice române și de sedii permanente – 16%
• Impozitul pe salarii – 16%
• Impozitul pe dividende distribuite de persoanele juridice române – 8% (crescut de la 5% în 2022)

„Sunt două forme de repatriere a profitului: una care este morală, etică și legală, și anume prin plata dividendelor către acționari, și a doua este mai puțin etică sau morală și semilegală, și anume celebrele prețuri de transfer. Dar pentru a avea o dimensiune a celor două fenomene – mai exact al celui de-al doilea, că pe primul îl știm din balanțele Băncii Naționale -, ar trebui să vedem un studiu, un raport făcut de ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală – n.r.). Așa, noi simțim că la unele companii – și se vede în unele bilanțuri – se întâmplă această practică a prețurilor de transfer”, a explicat recent analistul Petrișor Peiu, într-o analiză pentru Gândul.

Un exemplu de practică nu chiar „cușer” este al unei companii din România care a plătit dreptul de a folosi brandul companiei-mamă sau o taxă de management, acestea fiind, consideră analistul, „chestiuni la limita legii și cel puțin„ neetice”.

”Nu putem să generalizăm și nu avem o dimensiune a acestei practici, atât timp cât ANAF nu ne spune. ANAF ar trebui să facă acest studiu sau raport, dar probabil că nici nu îi întreabă nimeni. Suntem încă în ceață în ceea ce privește amploarea acestui fenomen. E cert că el există, nu știm cât de important e”, a subliniat Petrișor Peiu.

Sumele din repatrierea profitului „morală, etică și legală” se regăsesc în balanța plăților.

„Dacă ne uităm la venituri primare, vedem sumele pe care companiile-mamă le scot sub formă de dividende, deci de repartizare a profitului, sub formă de salarii plătite în străinătate și, într-adevăr, sunt mari și aceste sume. Adică, de exemplu, anul trecut avem un deficit al veniturilor primare de vreo 13 miliarde de euro, mai mare decât investițiile străine făcute în România, deci sunt mari, dar sunt legale, la vedere, adică s-a plătit impozit de 16%, s-a plătit impozit de 8%”, a explicat Petrișor Peiu.

De amintit că investiţiile străine în România au scăzut, în primele trei luni din 2023, față de același interval al anului trecut, după cum arată datele băncii centrale.

Mai concret, investițiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,587 miliarde de euro, cu 300 de milioane de euro mai puțin față perioada ianuarie – martie 2022, când însumaseră 2,887 miliarde de euro. Din acest total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,945 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane de euro.

Această valoare negativă înseamnă, în esență, că împrumuturile acordate de firmele-mamă încep să fie returnate peste graniță. Acestea se înregistrează după un an 2022 finalizat cu un nivel al creditelor intragrup venite din afară de 2,774 miliarde de euro, iar investițiile-record, de aproape 10,7 miliarde de euro.