EXCLUSIV VIDEO | Cât de gravă este situația PUZ-urilor de sector? Paul Racoviță, inspector general al ISC: „Nu mai poți nici gardul să îl construiești. Efectele sunt dezastruoase”
This browser does not support the video element.
Impactul suspendării Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) pe sectoare este cât se poate de grav: atât timp când acestea sunt blocate, nu se poate construi nici măcar un gard în acea unitatea adminstrativ teritorială. O spune Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), care a subliniat, la GÂNDUL EXCLUSIV, că „efectele sunt dezastruoase, și pe partea economică, și de percepție publică”.
Blocajul procesului de autorizare a noilor construcții din București a oprit planurile proprietarilor persoane fizice și a produs pierderi semnificative atât dezvoltatorilor și imobiliarilor, dar și a dus și la scăderea încasărilor la bugetul statului, implicit contribuția acestor industrii la formarea Produsului Intern Brut (PIB), conform celui mai recent studiu de impact, comandat de cea mai mare organizație a pieței de profil.
„În lipsa reglementărilor urbanistice, nu mai poți nici gardul să îl construiești”, a descris, succint, Paul Racoviță impactul suspendării PUZ-urilor din sectoarele Capitalei, cu excepția celui din Sectorul 1, precizând că „problema este și mai delicată, și mai amplă”.
„Bucureștiul are o documentație de urbanism, Planul Urbanistic General (PUG), prima și singura, din anul 2000. Nu a expirat, Ministerul a acordat în timp derogări de la valabilitate, în mod normal, de 10 ani. Și aici este puțin ciudat, pentru că un PUG nu expiră ca un aliment sau un medicament. Dinamica localității îți poate impune sau nu să actualizezi o documentație de urbanism, dar vorbim de o documentație de urbanism din anii 2000”, a explicat inspectorul general al ISC, la GÂNDUL EXCLUSIV.
„Este absolut normal ca pe reglementarea generală PUG să vii cu anumite reglementări punctuale în care schimbi anumite lucruri, particularizezi anumite lucruri sau prevezi anumite lucruri. De ce au fost atacate, de ce au fost suspendate, nu mă întrebați pe mine. Problema este că efectele sunt dezastruoase, și pe partea economică și de percepție, de înțelegere publică”, a subliniat Paul Racoviță.
Șeful ISC a amintit că PUG-ul Bucureștiului este anulat în primă instanță, după ce o instanță de judecată l-a considerat ilegal aprobat. „Primăriile de sector au încercat, prin aceste documentații urbanistice zonale, în afară de Primăria Sectorului 1, care nu a mai apucat să-și facă, celelalte și-au făcut aceste documentații de urbanism zonale pe sectorul lor. Problema este că aceste documentații nu reglementează doar blocul, casa, reglementează și lucrările publice. Treceam astăzi pe lângă pasajul Doamna Ghica. El este reglementat într-o documentație de urbanism. În lipsa acestor documentații de urbanism, nicio lucrare de genul acesta nu mai poate fi executată”, a explicat Paul Racoviță, precizând că legea spune că, o dată cu cererea de certificat de urbanism, procedura curge până la finalizarea investiției respective.
„Astăzi suntem într-un paradox în care luăm de bun ceva făcut acum 22 de ani, anulat în primă instanță, dar nu sunt bune cele aprobate acum trei, patru, cinci ani de către autoritățile publice locale, care cred eu că știu mai bine de ce au nevoie și ce este important”, consideră șeful ISC.
Potrivit informațiilor sale, în Sectoarele 3 și 5, PUZ-urile au fost anulate, restul sunt suspendate ca efect al introducerii acțiunii, dar o instanță nu s-a pronunțat pe ele, dacă sunt sau nu corect aprobate.
„Așteptările mele, sincer, nu sunt optimiste. Pentru că o documentație de urbanism poate fi înlocuită doar de o documentație de rang cel puțin egal sau superior: dacă vorbim de PUG, este un nou PUG – și în media și spațiul public au apărut discuțiile purtate inclusiv la minister, cam pe peste tot, de ceea ce înseamnă blocajul PUG-ului cu Facultatea de Arhitectură, nu văd ieșirea acolo și oricum nu este la noi, nu mă pot pronunța pe ea. Există, într-adevăr, o serie întreagă de discuții”, crede inspectorul general al ISC.
Paul Racoviță a anunțat, cu această ocazie, că săptămâna viitoare, după revenirea din minivacanța bugetară, va avea loc la Ministerul Dezvoltării o întâlnire chiar pe această temă.
Stadiul anchetei în cazul PUZ-ului Primăverii 1
Întrebat care este stadiul verificărilor în cazul sesizări depuse de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, pe lângă o plângere la DNA, în 2 noiembrie cu privire la „nelegalitatea flagrantă a PUZ Primăverii 1”, Paul Racoviță a răspuns că încă așteaptă documentele solicitate PMB. Nicușor Dan susținea că proiectul Primăverii 1, care a primit PUZ, este ilegal deoarece presupune construirea unui bloc pe un teren prevăzut ca spaţiu verde.
„Într-adevăr, domnul primar general ne-a făcut, o dată cu plângerea penală, făcută publică peste tot, fostului arhitect-șef al municipiului București, ne-a făcut și o sesizare în acest sens, în care invocă motive de nelegalitate ale unei documentații de urbanism din anul 2018 sau 2019, dacă rețin eu bine, Primăverii 1. În argumentele domniei sale ne trimite și ne spune că se încalcă o zonă protejată, studiată printr-un PUZ Zone construite protejate, aprobate tot în anul 2000, ne trimite o planșă și un regulament pentru zona respectivă, planșa, în cartuș, nesemnată, nu știm cine a elaborat-o, iar regulamentul, patru sau cinci pagini, scrise la calculator, nesemnate, neînsușite”, a detaliat Paul Racoviță.
Inspectorul general a subliniat că instituția pe care o conduce a transmis PMB o solicitare pentru a trimite actele în format oficial, „pentru a avea certitudinea că facem o analiză pe niște documente pe care le primim oficial”, iar acestea încă nu au ajuns în cutia poștală a ISC.
„Încă le așteptăm pentru că avem elementele de raportare. Pe partea cealaltă, investitorul de acolo ne-a sesizat faptul că Primăria Capitalei refuză să îi emită certificatul de urbanism, și vorbim de vreo nouă luni de zile de la cerere, până când a depus sesizarea. Termenul pentru certificat, autorizare, este de 15 zile”, a spus Paul Racoviță.
În acest context, șeful ISC a amintit și de amenzile pe care instituția le-a dat primarului general și Direcției de Urbanism din PMB pentru întârzierea sau neemiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construcții pe anul 2021.
„N-ar fi rău să se înțeleagă la Direcția de Urbanism a Primăriei Capitalei: de câte ori am dat sancțiune – am dat PMB și primarului general undeva la 20 și ceva de sancțiuni până acum – pe petiții ale cetățenilor cu depășirea termenelor de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor – avem vreo șase sau chiar șapte câștigate în instanță – atât ne dă legea să facem. Dar trebuie să înțeleagă și instituția și oamenii din Direcția de Urbanism a PMB, că un certificat de urbanism – în cazul acesta, din Primăverii – nu înseamnă că «Da, îți dau voie să faci ce mi-ai cerut tu», poate să fie un certificat de urbanism cu negație. De ce primăria nu îi dă investitorului un certificat în care să îi spună «Domnule, e spațiu verde» așa cum afirmă?”, se întreabă Paul Racoviță.
Răspunsul este previzibil: „Un certificat de urbanism negativ, act administrativ, poate fi contestat în instanță”, după cum afirmă inspectorul general. „Nu poți tu, Primăria Capitalei, să spui: «Nu îți emit pentru că am trimis la ISC să verifice». Nu, «Nu îți emit dacă se încalcă sau nu este respectat ceva» sau îți emit o negație, cum mă obligă legea: «Nu poți să construiești, am terminat discuția cu tine»”, a detaliat Paul Racoviță.
17,2 miliarde de lei, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale
Suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) din sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6 a fost decisă acum aproape doi ani, în 1 februarie 2021, în Consiliul General al Municipiului București, care a votat propunerea în acest sens a primarului general Nicușor Dan.
Aceasta încă afectează constructorii și dezvoltatorii imobiliari, implicit sumele care ar fi putut ajunge la buget, după cum arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din București, efectuat de analistul financiar Iancu Guda.
Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, iar estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, potrivit studiului comandat de Bucharest Real Estate Club (BREC), cea mai mare organizație a pieței de real estate, formată din investitori majori, locali și internaționali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice și industriale, parcurilor de retail, investițiilor rezidențiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro.
Pe scurt:
- Aportul direct al industriilor de construcții și tranzacții imobiliare la formarea Produsului Intern Brut generat în București a scăzut de la 14,2% în 2019 la 13,3% în 2021.
- Contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului la nivel național a scăzut de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021.
- Nouă din 10 companii active în sectoarele analizate, care își desfășoară activitatea în București, sunt expuse riscului de insolvență.
- Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) pentru 2022-2026.
- Pierderea întreagă de valoare adaugată în economie este estimată la 52 miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) pentru 2022-2026.
Urmăriți interviul integral:
CITIȚI ȘI: