EXCLUSIV VIDEO | Cele trei soluții pe care le vede Cristian Bușoi pentru criza energetică din România. „Ce cred ecologiștii europeni, că dintr-odată nu vom mai avea nevoie de gaz, e doar o iluzie”
This browser does not support the video element.
Cristian Bușoi, vicepreședinte și eurodeputat al Partidului Național Liberal, a explicat, la GÂNDUL EXCLUSIV, în calitatea sa de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, care crede că sunt cele mai adecvate soluții – dincolo de schema de ajutor națională și măsurile dezbătute la Bruxelles – pentru a asigura securitatea energetică a gospodăriilor, industriilor și întreprinderilor mici și mijlocii din România.
Creșterea prețurilor la energie – declanșată de un cumul de factori sub imperiul legii cererii și ofertei, a inflației persistente, în contextul pandemiei, exacerbat de războiul din Ucraina – este gestionată în prezent de decidenții de la nivelul național al statelor membre, dar și de legiuitorii europeni, prin scheme de ajutor pe termen scurt și politici, în unele cazuri, mediu, dar acest context a scos la lumină cu atât mai mult necesitatea unor măsuri mai aplicate pentru creșterea securității energetice a României.
Cristian Bușoi, vicepreședinte și eurodeputat al Partidului Național Liberal, a detaliat, la GÂNDUL EXCLUSIV, mai ales în calitate de președinte al comisiei de specialitate din Parlamentul European, stadiul propunerilor inițiate și dezbătute la nivel comunitar, implicit perspectiva implementării acestora în fiecare stat membru al Uniunii Europene, dar a venit și cu un set de propuneri de soluții pentru o mai bună pregătire în fața crizelor din acest domeniu esențial pentru populație și economie.
„Uitându-ne către viitor, către energiile curate – solar, eolian – și mai ales în contextul Green Deal și al taxonomiei, foarte mulți investitori nu și-au mai făcut planuri de afaceri pentru a crește producția internă de gaz”, a argumentat Cristian Bușoi, subliniind că în opinia sa, creșterea urgentă a producției interne de gaz, în România și UE, reprezintă una dintre puținele soluții pe care le avem pentru a lupta cu criza energetică.
„Trebuie văzută situația lemnelor de foc”
Cristian Bușoi consideră că în România ar trebui să avem trei soluții urgente pentru aceste luni, pentru anul viitor, care ar urma să fie extrem de dificil, soluții care să meargă, în paralel cu toate măsurile și politicile care sunt în derulare privind parcurile solare, eoliene, relațiile pe care România le dezvoltă cu Azerbaidjanul, cu Statele Unite ale Americii, proiectele axate pe creșterea producției din sursă nucleară, exploatarea gazelor din Marea Neagră – dar care sunt cu o bătaie mai lungă, de doi, trei ani, chiar cinci, șapte ani, până la orizontul anului 2030.
„Cred, în primul rând, că trebuie văzută situația lemnelor de foc. Și dacă se dovedește că acest mecanism de plafonare nu va duce neapărat la ameliorarea situației, ci, dimpotrivă, va duce la penurie și chiar la o dezvoltare a pieței negre a lemnelor de foc, trebuie de urgență crescută cota de tăiere, mai ales dacă vorbim de Romsilva. Asta nu înseamnă că o să ne tăiem masiv pădurile, ci doar că un an, doi ani, vom putea, pentru gospodăriile care folosesc lemne de foc, să le oferim o alternativă la ceea ce înseamnă partea de încălzire”, a detaliat europarlamentarul.
Dincolo de „sensibilitățile” activiștilor de mediu, Cristian Bușoi crede că această abordare ar ajuta familiile fără alte soluții de încălzire.
„În mod clar, singura șansă ca să crească prețul este aceea de a crește oferta. Ca să crești oferta, trebuie să crești cotele de tăiere, este un lucru destul de basic (de bază – n.r.), care înseamnă, evident, anumite sensibilități în ceea ce privește fondul nostru forestier, dar care, în același timp, poate ajuta mai ales zona rurală, familiile sărace, familiile care nu sunt în sistemul centralizat sau sunt avarii și au posibilitatea să folosească acestă variantă de încălzire”, a precizat Cristian Bușoi.
De amintit că, pe lângă angajamentele în acest sens ale României din Planul Național de Redresate și Reziliență (PNRR), și programul de guvernare al actualei coaliții – PNL, PSD, UDMR– elaborat înainte de explozia prețurilor la energie din toamna trecută, prevede promovarea renunțării treptate la încălzirea cu lemne. Mai concret, programul stipulează „încurajarea tranziției către o energie bazată pe biomasă, gaz și energie geotermală sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale”.
Variante pentru creșterea producției de gaz
Creșterea producției interne de gaz este o a doua soluție pe care o promovează președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, obiectiv care poate fi atins pe mai multe căi, potrivit detaliilor oferite.
„Aici sunt soluții multiple, de la modificarea legislației, ca să lege la sistemul național anumite explorări, care nu sunt astăzi legate, datorită problemelor cu exproprierile, la bani suplimentari pentru a deschide noi explorări. Inclusiv Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) trebuie să vină cu scoaterea la licitație a unor perimetre care în trecut au fost abandonate pentru că nu erau atractive din punct de vedere economic, dar la prețurile mari la gaz pe care le avem acum la nivel european și național, pot deveni atractive”, a argumentat eurodeputatul PNL.
Acest demers ar trebui să nu dureze mult, legarea ar putea să fie făcută până la finalul acestui an, a precizat Cristian Bușoi.
„Noi explorări, și OMV Petrom și Romgaz le pot face, dacă au sprijinul și incentive-ul (stimulentul – n.r,) necesar din partea statului român. Noile perimetre, sigur, înseamă poate câteva luni, poate un an, dar oricum trebuie să începem”, a subliniat liderul comisiei ITRE.
Este convingerea sa că Uniunea Europeană trebuie să înceapă un program de creștere a producției interne de gaz, iar argumentele vizează atât partea economică, cea socială, dar și protecția mediului.
„Pe de o parte, e mai avantajos să luăm gaz din producția noastră internă, să plătim companiile noastre, să avem locurile noastre de muncă, decât să îl cumpărăm din afara Uniunii Europene. Nu poate să ne coste mai mult (extragerea și exploatarea zăcămintelor – n.r.) decât prețurile pe care le plătim astăzi, evident că ne va costa mai puțin. Și din punct de vedere al mediului, sunt studii care arată că standardele înalte de protecție a mediului și tehnologiile pe care le folosim în Uniunea Europeană sunt cu 30%, în medie, mai puțin poluante”, a detaliat Cristian Bușoi.
El a precizat că e foarte important că putem lua gaz din Turcia, din Azerbaidjan, din Orientul Mijlociu, din nordul Africii și suntem recunoscători acestor țări, dar standardele europene sunt mult mai avansate și putem proteja mult mai ușor planeta folosind gaz din producția internă decât folosind gaz din import.
„Iar ce cred ecologiștii europeni, că dintr-odată nu vom mai avea nevoie de gaz, e doar o iluzie și doar un angajament politic”, a subliniat europarlamentarul.
Bani pentru populație și firme mici să își instaleze panouri solare
Criza energiei în România ar putea fi combătută prin o a treia soluție, văzută de Cristian Bușoi, care vizează susținerea financiară a investițiilor consumatorilor casnici și a firmelor în sisteme verzi de producere a energiei.
„A treia soluție care trebuie masiv și imediat implementată în România este să dăm bani populației și firmelor mici să își instaleze panouri solare. Există un mare interes pentru a instala panouri solare pe case”, susține Cristian Bușoi.
În acest context, europarlamentarul subliniază că e nevoie de o mai mare atenție și sprijin pentru prosumatori, chiar dacă ponderea lor a crescut, opinând că durează nejustificat de mult să obții această calitate în România.
De amintit că numărul prosumatorilor racordaţi la reţeaua electrică de distribuţie a depăşit 23.785 la finalul lunii august după ce în ultima zi din 2019, numărul lor era de 303, așa cum a anunțat recent Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Aici trebuie, evident, îmbunătățiți timpii de introducere și de aprobare a documentației pentru a deveni prosumator. Durează mult prea mult, nejustificat de mult, să devină cineva prosumator. Dar astăzi oamenii oricum se uită și se gândesc să își instaleze panouri solare pe case, pe o mică hală de producție, pe un mic restaurant, pe o mică fabricuță, pe tot ceea ce înseamnă suprafețe care pot să ofere cel puțin acoperirea consumului intern. Pe o perioadă limitată se pot justifica aceste investiții și se pot recupera banii în câțiva ani, dar dacă ar veni și o cofinanțare – și putem folosi fondurile europene, inclusiv din PNRR și REPowerEU, care se discută acum Bruxelles – atunci, cu atât mai mult, oamenii ar fi interesați, dar într-un fel mult mai prietenos și mai puțin birocratic decât, de exemplu, schema pe care o are Fondul de Mediu”, a conchis Cristian Bușoi.
Dezbateri în CSAT privind reziliența energetică a României
Îmbunătățirea rezilienței energetice a României a fost unul dintre punctele majore de pe ordinea de zi a celei mai recente ședinte a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), din 25 octombrie.
În România, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2021 a ajuns la 15,9%, în creștere de la 15,3%, în august. Creșterea prețului la curent, de la an la an, a ajuns la 24,98%, apogeul fiind la gaze, o scumpire cu 70,64%, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.
Membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni.
Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită au fost alte subiecte abordate în cadrul ședinței CSAT.
De amintit că, recent, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz și SOCAR, compania națională petrolieră a Republicii Azerbaidjan, au semnat la București, un Memorandum de Înțelegere – adică au oficializat intenția comună – care pune bazele unei noi colaborări între cele două companii privind dezvoltarea unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Proiectul ar consta într-un terminal de lichefiere a gazelor naturale şi un terminal de regazeificare precum și alte instalații și facilități necesare în scopul transportului de gaze din zona caspică în România.
CITEȘTE ȘI: