EXCLUSIV VIDEO | Cum se construiește în România. Paul Racoviță, inspector general ISC: „Nu putem nici să mergem să legitimăm vecinul, nici să intrăm în casă peste cineva”
This browser does not support the video element.
Responsabilii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) sunt de multe ori chemați să rezolve sesizări care depășesc competențele legale ale instituției, dar sunt și multe cazuri bine întemeiate și care au avut o finalitate pozitivă, a explicat Paul Racoviță, inspector general al ISC, la GÂNDUL EXCLUSIV. Șeful autorității în domeniul construcțiilor a făcut apel la discernământ și înțelegere, înainte ca cetățenii sau instituțiile să depună o sesizare, în contextul în care sunt doar 350 de inspectori cu atribuții de control în toată țara.
Inspectorul general al ISC a explicat, la GÂNDUL EXCLUSIV, că instituția poate face controale în toate stadiile unei construcții, iar numărul și amploarea neconformităților constatate dau imaginea de ansamblu a respectării normelor în domeniu în România.
„Trebuie să înțeleagă toată lumea că o construcție practic își începe durata de existență când se proiectează și dispare prin desființare, demolare, post-utilizare. Noi avem competențe pe tot acest lanț al existenței construcției. Ne axăm în principal pe partea de calitate a execuției efective și, în ultimul timp, pe ceea ce înseamnă autorizarea, disciplina în autorizare, urbanism și celelalte ce decurg de aici, bineînțeles, practic, supraveghind cumva activitatea primăriilor, UAT-urilor (unități administrativ teritoriale – n.r.), pe acest domeniu”, a explicat inspectorul general al ISC, Paul Racoviță, la GÂNDUL EXCLUSIV.
Neregulile descoperite de inspectorii ISC
Conform datelor agregate de instituției, după ultimii trei ani, ISC are în prezent în evidență peste 165.000 de obiective de investiții în execuție, respectiv lucrări autorizate de cele peste 3.500 de primării din România.
„Cifrele pot părea seci la un moment dat, dar spun foarte multe lucruri”, explică șeful ISC, care a prezentat cele mai recente statistici privind activitatea ISC. Acestea arată și evoluția pieței, care are o tendință de încetinire în acest an: în primele șase luni din 2022 au fost, în total, peste 33.000, față de cele din anii anteriori – 86.000 sau peste 70.000 de activități.
„O să las la sfârșit partea care într-adevăr doare și arată efortul pe care instituția îl face: În primele 6 luni, avem 11.000 de activități de control efectuate, în care avem aproape 6.500 de neconformități constatate”, a precizat Paul Racoviță.
„Și neconformitățile nu sunt toate catastrofale, unele se pot remedia”, admite inspectorul general. „Cele mai grave sunt cele la care, o dată cu constatarea, dispunem expertizare, oprire de lucrări. Asta înseamnă nerespectare de proiect tehnic, proiect incomplet, materiale nepermise puse în operă. Fiind un stat al Uniunii Europene, produsele pentru construcții trebuie să aibă marcaj și ele să fie libere la punere pe piață în Uniunea Europeană”, a explicat Paul Racoviță, la GÂNDUL EXCLUSIV.
Din cele aproape 6.500 de neconformități – din prima jumătate de an – au fost dispuse 6.160 de măsuri, iar sancțiuni au fost aproximativ 1.200, cuantumul lor total fiind de aproape 12 milioane de lei.
„Sunt și investitori mai recalcitranți care își apără într-un mod mai vocal drepturile”
Potrivit estimărilor inspectorului general, cele mai grave nereguli reprezintă aproximativ 15% din totalul deficiențelor constatate. În acest context, Paul Racoviță a făcut un apel la responsabilitate în fața numărului mare de solicitări de control, de multe ori neîntemeiate.
„Trebuie să adaug efortul pe care instituția cu sesizările de la cetățeni, de la instituțiile publice și așa mai departe. Anul trecut au fost 11.000 de sesizări, anul acesta, în primele 6 luni, sunt 5.000 de sesizări. Inspectori cu atribuții de control azi în instituție sunt 350 de oameni”, a subliniat inspectorul general.
Această situație „doare” pentru că ISC are angajați în toată țara doar 350 de inspectori cu atribuții de control ceea ce, la un simplu calcul aritmetic, înseamnă cam 31,5 controale pe cap de inspector în primul semestru, dar, raportat la toate activitățile, sunt în jur de 100 de activități pe primele șase luni, adică 120 de zile lucrătoare, în mare.
Mai mult, pe lângă faptul că sunt puțini, inspectorii trebuie să meargă în unele cazuri și în zone rău famate, cu localnici mai puțin prietenoși sau deschiși la controale.
„Avem, într-adevăr, o serie întreagă de neplăceri cu aceste zone. Sunt și investitori mai recalcitranți care își apără într-un mod mai vocal drepturile, uitând și de obligațiile pe care le au. Beneficiem, conform legii, și de sprijinul poliției, al jandarmeriei, al autorităților publice locale”, a detaliat inspectorul general al ISC.
Apelul lui Paul Racoviță este ca oamenii să se informeze înainte și să își folosească rațiunea pentru a discerne ce este important de sesizat.
„Fără să bagatelizez sau să vreau să supăr pe cineva, am avut sesizări de genul: «M-am mutat într-un apartament nou acum șase ani și mi s-a înfundat scurgerea»”, a povestit Paul Racoviță, menționând că angajații cu atribuții de control nu au la îndemână pârghii pentru a sancționa cazuri fără o bază reală.
„Într-adevăr sunt și sesizări extrem de bine întemeiate. Încercăm să acoperim întreaga zonă pe care legea ne-o permite. De asemenea, fac apel la înțelegere, pentru că activitatea noastră se desfășoară în anumite limite, deci nu putem nici să mergem să legitimăm vecinul, nici să intrăm în casă peste cineva, nu avem aceste atribuții”, a precizat inspectorul general al ISC.
Neconformitățile constatate de inspectori trebuie corelate cu măsurile obligatorii de implementat, iar inspectorii sunt atenți la urmărirea implementării măsurilor înainte de ridicarea eventualelor restricții. Cele mai multe controale au fost în zona București – Ilfov, 740, conform raportului detaliat pe regiuni, însă cele mai mari sancțiuni s-au aplicat în Nord Est.
Conform celui mai recent raport al ISC, pe trimestrul II, dintre neconformitățile cu grad ridicat de repetabilitate identificate prin controalele în etapa de execuție a lucrărilor de construcții sunt menționate:
- încălcarea prevederilor din acorduri/ avize/ autorizația de construire, neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 10/1995, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale ale construcțiilor;
- neasigurarea de către investitori a verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați;
- realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați;
- neasigurarea condițiilor de verificare a lucrărilor ajunse în faze de execuție determinante;
- neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse;
- nerespectarea normelor tehnice, a prevederilor din proiectul tehnic și detaliile de execuție, a celor din caietele de sarcini;
- executarea de modificări la construcții existente sau schimbarea de destinație a construcției în lipsa unei expertize tehnice;
- confirmarea prin semnătură, de către factorii implicați, a calității unor lucrări executate necorespunzător;
- întocmirea necorespunzătoare a documentelor ce se constituie în cartea tehnică a construcției, fie prin lipsa documentelor de calitate ale produselor puse în operă, fie prin neînsușirea de toți factorii implicați a documentelor de calitate încheiate.
Urmăriți interviul integral:
CITIȚI ȘI: