Banca Națională a României a făcut, în Raportul anual asupra inflației, o estimare îngrijorătoare: aproape 20% din populația activă a României (cu vârsta cuprinsă între 20 de ani și 64 de ani), trăia în 2017 în altă țară din Uniunea Europeană. Cifrele sunt impresionante, având în vedere că România se situează pe primul loc în UE în ce privește exodul forței de muncă, în condiție în care media cetățenilor europeni care muncesc în altă țară decât cea natală este de 3,8%. În plus, următoarele state în clasament – Lituania, Croația, Portugalia, Letonia și Bulgaria – înregistrează ponderi cuprinse între 10% și 15%, se arată în raportul BNR.
Criza de forță de muncă este însă și mai acută în ce privește posturile care necesită calificare superioară. Nu mai puțin de 17% dintre românii de 20-64 de ani care trăiau în altă țară din UE erau persoane cu studii superioare.
„În plan structural, se acutizează deficiențele în procesul de ocupare a posturilor disponibile, alimentate, pe de o parte, de dimensiunea emigrației (…), iar pe de altă parte, de inadecvarea sistemului de învățământ la cerințele pieței și de absența măsurilor de integrare a persoanelor inactive”, se subliniază în „Raportul asupra inflației din august 2018”.
În ceea ce privește posturile disponibile, conform ediției 2018 a studiului Manpower referitor la deficitul de talente, poziția României s-a deteriorat, ajungând să ocupe locul 2 (din 43 de state), după Japonia, în ceea ce privește dificultățile cu care se confruntă companiile în procesul de recrutare. Astfel, 81% dintre angajatori reclamă astfel de probleme, comparativ cu o medie de 45% la nivelul țărilor incluse în analiză.
„Capacitatea economiei de a absorbi forța de muncă a continuat să se ajusteze ușor în sens descendent, rata locurilor de muncă vacante consolidându-și tendința descrescătoare observată de la jumătatea anului 2017”, se mai scrie în raportul BNR citat.
În intervalul ianuarie-mai 2018, oferta excedentară de forță de muncă a scăzut cu 0,3-0,2 puncte procentuale, până la 3,7% în cazul ratei șomajului înregistrat, cele mai reduse valori din perioada de după anul 2000, și 4,5% în cel al ratei BIM, „astfel încât gradul de tensionare a condițiilor pe piața muncii a continuat să se aplatizeze”, se subliniază în raportul Băncii Centrale.