Explicația lui Mugur Isărescu pentru aprecierea monedei naționale

Aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri românești, ca urmare a includerii României într-un indice JP Morgan, dar și de capitaluri „care rătăcesc temporar” prin piața locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cirtat de Mediafax.

„JP ne-a inclus pe o listă. A crescut cererea de titluri de stat românești. Spre deosebire de Turcia, unde s-au generat anumite ieșiri, în cazul crizei ucrainene, dimpotrivă, cred că rătăcirile capitalurilor care pleacă din Ucraina sau Rusia, unele mai poposesc pe la noi”, a spus guvernatorul BNR.

JP Morgan a inclus de la 1 martie 2013 obligațiunile României în indicele băncii pentru bondurile guvernamentale de pe piețele emergente.

„Includerea României în indicele JP Morgan al obligațiunilor va atrage un flux mare din partea investitorilor străini, mai ales având în vedere deținerile reduse de obligațiuni locale ale non-rezidenților”, afirma anul trecut Esther Law, analist la Societe Generale în Londra.
Încă de la începutul săptămânii trecute, cursul de schimb a scăzut treptat pe piața interbancară, de la 4,45 lei/euro, iar în timpul ședinței de vineri, 2 mai, a atins cel mai redus nivel din ultimele șase luni, euro fiind tranzacționat la 4,4310 lei/euro. În aceeași zi, cursul de referință anunțat de BNR a coborât la 4,4340 lei/euro, cel mai mic nivel din 7 noiembrie 2013.

Isărescu a explicat, marți, și de ce banca centrală a amânat o reducere a ratelor la rezervele minime obligatorii în valută, argumentând că în luna mai este un vârf de rambursare externă, în timp ce la lei este nevoie de o creștere mai accelerată a creditării.

„Ne era aproape imposibil ca într-o lună în care aveam de rambursat peste 2 miliarde de euro să mai reducem și rezervele minime. Și cu 3 puncte dacă o făceam, erau peste 500 de milioane de euro. Nu dădea bine (…) La lei ne-ar trebui o creștere a creditării aproape dublă ca să vedem absorbirea. Creditul își revine, sperăm din toată inima în apropierea dintre bănci și firme, adică înțelegere reciprocă, nu divorțul care încă se manifestă”, a spus șeful băncii centrale.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis marți să mențină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an, precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, a anunțat banca centrală
Banca centrală a menținut ratele rezervelor minime obligatorii la 12% pentru pasivele în lei, respectiv 18% pentru valută.

Guvernatorul BNR a arătat că băncile acuză firmele că sunt necapitalizate, nu au un management profesionist, în timp ce managerii companiilor spun că băncile sunt distante, „iau și pielea” de pe ei.
„Băncile și-au epuizat alte surse de profit. Tot felul de comisioane sau alte costuri (…) Pricipala sursă de venit a băncilor, cele care vor să facă profit, rămâne creditul, și nu oricare, că și la creditul pentru populație există o saturare, creditul către firme (…) Această apropiere între bancheri și întreprinderi mi se pare soluția pe termen lung pentru băncile din România”, a conchis Isărescu.