FABRICA DE IDEI. Andrei Balint, băiatul-fenomen care a intrat la facultate după ce a scris doar patru rânduri. Această limbă străină este viitorul lui. VIDEO

Gândul prezintă poveștile de succes ale unor tineri elevi și studenți români care au reușit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor și care, cu puțin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei își propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiți, așadar, poveștile lor și inspirați-vă.

Andrei Balint are 21 de ani și este student la două facultăți, informatică și administrație și afaceri. Tânărul care a învățat pe cont propriu suedeza și care a lucrat la un centru de suport pentru companii care folosesc tehnologii avansate de la Microsoft spune că își dorește să rămână în România pentru că, fiind o piață emergentă, oportunitățile nu vor întârzia să apară. Balint țintește un job de sales la o companie IT pentru că se descurcă bine cu programarea, dar îi place să privească lucrurile în ansamblu și să lucreze cu oamenii. Pentru un asemenea job se pregătește.

Tânărul și-a descoperit pasiunea pentru informatică în liceu. Era logică, iar pentru el asta era tot ce conta. „A început ora de informatică. Nimeni nu înțelegea nimic și eu am zis >. E ca și cum ai explica ceva unui om, cam așa e informatica aplicată. Explici calculatorului ce să facă să ajungă la o chestie și dacă tu ai pașii bine definiți în cap, așa poți să-i pui și pe calculator”, susține tânărul.

Ce alegi când îți dai seamă că te pasionează prea multe

Când a venit vremea să dea Bac-ul, Andrei a fost nevoit să aprofundeze materii cărora nu le acordase prea multă atenție până atunci.

„În timpul Bacalaureatului învățam pentru diferite materii și mi-am dat seama că îmi plac și înțeleg prea multe lucruri+ și că pot să-mi susțin punctul de vedere pe română, pe care până atunci o consideram un subiect tabu”, povestește Balint. Apoi a descoperit filosofia, iar ulterior a aflat că matematică, o materie care i-a fost întodeauna la îndemână, „se trage” tot din filosofie.

„Îmi place foarte mult ideea de concept și atunci mi-am dat seama că niciodată nu am privit matematica ca pe ceva static. Eu am privit-o ca ceva logic și conceptual, cum ar trebui privită, că asta este matematica la bază, și atunci mi-am dat seama exact că mie îmi plac mai degrabă concepte și înțelegeri, logica aceea fundamentală”, spune el cu pasiune, explicând cum se traduc în viața reală concepte precum funcții. „Simplu, o relație între două elemente”.

Balint: La admitere la informatică am scris patru rânduri

Când a venit admiterea, Balint se gândise deja cam ce vrea să facă. „Ideea mea inițială a fost să mă înscriu la marketing pentru că include o viziune mai de ansamblu, să zicem, sau administrarea afacerilor la management, dar am vrut să dau și admiterea la informatică (…) N-am fost axat pe ceva static și am hotărât să le combin”, ne-a povestit el. La marketing are nevoie să comunice eficient, iar pentru asta trebuie să-i înțelegi pe cei din jur. Aici intervine felul în care gândești și modul în care empatizezi, iar tânărul crede că s-ar descurca.

„Mie mi se pare că dacă tu poți să înțelegi orice operă literară, cum trăiesc oamenii și de ce au sentimentele acelea, poți să înțelegi și oamenii: de ce se simt așa sau de ce gândesc așa sau cum gândesc”, argumentează Balint.

Admiterea la Informatică a fost o provocare pentru el, dar i-a plăcut foarte mult subiectul de examen. „A fost o problemă foarte interesantă care avea două soluții sau niciuna dacă nu știai să o faci. Prima ar fi fost una foarte scurtă de trei, patru rânduri și era bazată mai mult pe matematică, nu pe informatică, nu să știi codul, ci să știi mai degrabă logic, ce se întâmplă în spate și cum ar trebui să gândești asupra problemei. A doua soluție era să o iei brut și să faci un program de două pagini care lua fiecare posibilitate”, își aduce aminte Andrei.

După jumătate de oră în care s-a „uitat pe pereți”, gândindu-se la o rezolvare, a scris cele trei-patru rânduri care în opinia sa reprezentau cea mai simplă soluție, după care a ieșit din sală. Până la afișarea rezultatelor, a urmărit toate discuțiile de pe forumurile unde candidații își dădeau cu părerea în legătură cu rezolvarea problemei. Nimeni nu se gândise la varianta sa și tânărul începea să aibă emoții. Balint a intrat cu media 9,5, primind și o bursă de merit în primul an.

Cum să înveți suedeza ascultând rock

În viitorul apropiat, Balint și-ar dori să meargă la studii în străinătate, de dragul experienței. „Aș dori să fac un program Erasmus în Suedia, dacă se poate. Așa o să-mi exersez suedeza. Îmi place cultura nordică și mi s-ar părea o experiență interesantă”, spune tânărul.

Întrebat dacă nu i-ar plăcea să rămână în Suedia, Balint ne-a spus că vede mai multe oportunități aici.

„M-am gândit să mă mut în Suedia, dar consider că dacă toți fugim din țară n-o să se întâmple nimic bine aici și totuși, dacă o luăm din perspectivă economică, România este piață emergentă, spre deosebire de Suedia care este piață saturată. Toate firmele care își fac aici prezența o să fie din ce în ce mai doritoare să aibă oameni care vorbesc română pentru a se adresa comunității locale și asta se traduce prin multe job-uri ca antreprenor sau sales”, a explicat tânărul, în contextul în care anual zeci de mii de tineri optează pentru studii în străinătate.

Suedeza, descoperită accidental după ce una dintre trupele rock pe care le asculta a lansat un album în această limbă, l-a ajutat destul de mult până acum, iar Balint speră să se dovedească la fel de utilă și peste câțiva ani.

„Eu cunoșteam de mulți ani germană și engleză și ascult o trupă rock care și-a lansat albumul în suedeză. Apoi, am văzut că pot să înțeleg cuvintele și mi s-a părut că sună mult prea fain și când m-am uitat la cum se scriu și la limbă în general, mi-am dat seama că gramatica este foarte ușor de învățat și că pot să o aprofundez foarte repede”, spune Balint.

Avantajele stăpânirii unei limbi „exotice”

După două luni de studii s-a înscris la un curs pentru începători, unde i s-a spus că ar fi mai bine să meargă la orele pentru avansați. Cu toate că a pornit mai mult din dorința de a înțelege refrenul unor melodii, suedeza a devenit acum un atu.

„Am observat că suedeza e la mare căutare și job-urile pe suedeză de obicei au cred că unu sau doi aplicanți spre deosebire de joburile pe engleză sau franceză sau germană care au până-n 100, 200”, ne-a explicat el.

Chiar și la un call-center obișnuit, cunoașterea unei limbi „exotice”, cum este olandeza, norvegiana sau suedeza se poate traduce printr-un salariu cuprins între 1.000 și 1.300 de euro, aproape dublu față de cât câștigă, în medie, un specialist IT în România, respectiv 810 euro, la nivelul lunii august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Balint a apucat să-și exerseze suedeza la un internship la Microsoft, mai exact la Global Technical Support Center (GTSC), un centru la care apelează clienții companiei atunci când întâmpină probleme ceva mai complicate, spre exemplu când o bancă își pierde bazele de date și are nevoie de asistență de specialitate. La centrul din România există trei vorbitori de suedeză, alături de care Balint a exersat pe parcursul programului. Tot acolo și-a dat seama că mănușa de programator nu i s-ar potrivit atât de bine.

„După acest intership la Microsoft mi-am dat seama și mi-au zis și alte persoane, inclusiv părinții, că eu nu sunt făcut neaparat doar pe tehnic. Sunt mai mult pe soft skills, pe relații interumane și am privire de ansamblu în mai multe domenii. De aceea m-am dus și la marketing. Cam asta mi-ar plăcea mie să fac. Să nu mă duc strict pe tehnic, informatică, coding etc. Aș vrea mai degrabă să îmi folosesc calitățile și cunoștințele într-un scop managerial sau de ansamblu”, ne-a explicat Balint.

Cum să-ți descoperi punctele forte

Internship-ul a avut mai multe faze, prima fiind una de învățare. „Asta a fost etapa de training și acolo au fost doar cursuri, iar cei care au prezentat, de obicei au fost oameni care lucrau la Microsoft pe acel soft sau în cadrul companiei pe acel domeniu”, își amintește studentul.

Apoi a urmat o perioadă de „shadowing”. „Asta însemna că stăteam lângă anumiți oameni din Microsoft și observam cum își fac ei datoria, cum muncesc, cum sună clienții, cum vorbesc cu ei”, povestește Balint. Tot în această fază a programului, tinerii au lucrat la un proiect practic, care trebuia prezentat, vândut mai departe.

În prezent, Balint se gândește la un job în care să poată combina, așa cum a făcut și cu facultățile, punctele forte pe care și le-a descoperit. Întrebat care ar fi lucrurile pe care le-ar sublinia la un eventual interviu de angajare, tânărul ne-a spus că ar pune mare accent pe cunoștințele de limbă pe care le-a dobândi, dar și pe faptul că știe care „îi este locul”.

„Cred că punctele forte ar fi limbile pentru că am văzut că ajută foarte mult. (…) A doua chestie ar fi că am Cambridge-urile și o tonă de alte diplome în spate și al treilea cred că ar fi faptul că pot să înțeleg și am o anumită cumpătare să nu încerc să-mi depășesc granițele, să nu încep să cer privilegii, când eu nu știu exact ceea ce prevede job-ul meu. Întâi vreau să văd ce pot să fac, apoi să văd ce pot să cer”, a conchis el.

Acest proiect este susținut de Microsoft România. Prin inițiativa YouthSpark, lansată în 2012, compania a creat deja oportunități pentru 100 de milioane de tineri din întreaga lume, cu un focus în România pe orientarea în carieră și pe crearea de competențe antreprenoriale și în tehnologii digitale. Descrierile programelor și mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.