FABRICA DE IDEI. Tinerii care și-au transformat visul într-o idee de business: „să nu ajungeți programatori, să ajungeți promotori”

Gândul vă prezintă în următoarea săptămână poveștile de succes ale unor tineri studenți români care au reușit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor și care, cu puțin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei își propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiți, așadar, poveștile lor și inspirați-vă.

• FABRICA DE IDEI. Tinerii studenți români care au reușit să dea un nou sens cuvântului inovație

Astăzi vă prezentăm povestea a opt tineri care au reușit să simplifice programarea unor roboți sau a unor tonomate de sandviciuri. Ideea lor, premiată drept o reală soluție de business, poate fi aplicată în numeroase domenii, practic, oriunde există un sistem de automatizare care mișcă ceva.

Proiectul celor opt este o platformă online prin care poate fi programată, de la distanță, o „plăcuță inteligentă”, dispozitiv capabil să imite un computer și de care se pot lega alte plăcuțe folosite pentru a mișca diverse motoare sau pentru a prelua informații de la senzori. Echipa, numită Wyliodrin, o combinație de cuvinte din galeza veche care se traduce prin „controlează și monitorizează de la distanță”, s-a format în jurul lui Alexandru Radovici, asistent la Universitatea Politehnica din București.

Din echipa a cărei idee a fost premiată drept „Best Business” la competiția Innovation Labs mai fac parte Ovidiu Stoica, designerul care a realizat partea grafică, Alexandru Armean, cel care s-a ocupat de zona de business, Cristian Trancă, pe partea de hardware, Ioana Culic, Mădălin Ene, Daiana Negulici (PR) și Vlad Dumitrescu.

Radovici: Le spun studenților mei să nu devină tehnoredactori de cod

Alex Radovici își încurajează studenții să nu devină „tehnoredactori de cod”, ci să facă pasul de la programatori la promotori. În cei cinci ani de când are un cuvânt de spus în formarea viitorilor ingineri din România, el și-a dat seama că tinerii ies din facultate cu vaste cunoștințe tehnice, însă cu o vagă idee asupra cerințelor din industrie.

Pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme și pentru a-i ajuta pe studenți să facă „pasul” dintre școală și profesie, Radovici a înființat o școală de vară unde tinerii învață să se desprindă puțin de „lumea tastaturilor” și să-și folosească abilitățile pentru a dezvolta proiecte aplicabile și care rezolvă problemele reale ale celor din jur. Așa se face că mulți dintre studenții săi au câștigat numeroase premii la competițiile organizate de giganții IT de pe piața locală.

Asta în condițiile în care, la nivel național, perspectivele de angajare ale tinerilor nu sunt prea optimiste. Unul din patru tineri de sub 25 de ani nu are job, arată datele oficiale. Mai îngrijorător este faptul că dintre cei peste 493.000 de șomeri înregistrați la finele anului trecut, 10.300 erau tineri cu studii superioare și aici vorbim doar despre cei care au beneficiat de ajutoare de șomaj. Numărul absolvenților în căutarea unui loc de muncă este chiar mai mare.

Foto: Alexandru Radovici // Innovation Labs // Facebook

„Eu îmi sfătuiesc studenții în fiecare an să încerce să nu devină tehnoredactori de cod. Adică, asta poate să facă și un copil care termină liceul. E un atestat de ajutor de programator care e suficient pentru a lucra ca programator într-o firmă”, ne-a spus Radovi, cu un accent ardelenesc, de la Târgu Mureș, pe care l-a păstrat cu toate că stă în București de mai bine de zece ani.

În viziunea sa, tinerii pasionați de IT au două posibilități de „a împinge tehnologia mai departe”: fie se angajează la o companie mai mare unde se face cercetare și dezvoltare, fie își dezvoltă o afacere pe ideile proprii.

„Mie mi se pare foarte important ca studenții să-și valorifice ideile și să încerce să-și folosească toate cunoștințele dobândite în facultate. Practic, să nu ajungă programatori, să ajungă promotori”, spune el.

Aproape 4.000 de absolvenți specializați în IT&C sunt șomeri

În România, domeniul IT&C s-a dezvoltat într-un ritm susținut. În 2012, el a contribuit cu 4% la PIB și a avut totodată cea mai semnificativă contribuție la creșterea economică a României, respectiv 0,9% din PIB, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Față de anul anterior, contribuția IT&C la economia românească a crescut cu aproape 30% și s-a apropiat la 7,5 miliarde de lei de contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut.

Practic, domeniul informațiilor și comunicațiilor a contribuit cu 23,3 miliarde de lei la economia României, în contextul în care aportul agriculturii, respective al celor circa 2,6 milioane de fermieri, a fost de 30,8 miliarde de lei, în scădere cu 21,4% față de 2011. Dacă evoluția celor două sectoare va fi similară, în câțiva ani, domeniul IT&C va avea o contribuție mai semnificativă în economia României decât agricultura.

Chiar și așa, mulți dintre tinerii care au visat la o carieră în IT&C au avut dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. Peste 5.400 de tehnicieni în tehnologia informației și comunicațiilor nu aveau un loc de muncă la finele anului trecut, peste 70% dintre ei fiind tineri de sub 25 de ani, reiese din datele Statisticii.

„Plăcuțele” echipei Wyliodrin, o soluție de business premiată de marii jucători din IT

Alexandru Radovici și-a strâns o echipă de tineri care a reușit să găsească un proiect de nișă ce poate fi transformat într-o idee de afacere.

Ioana Culic este studentă în anul II la Facultatea de Inginerie cu predare în Limbi Străine (FILS) din cadrul Universității Politehnice București. La 20 de ani, ea se poate mândri că a participat la implementarea unui proiect premiat în cadrul unei competiții în care 50 de studenți au învățat, timp de trei luni, cum să pună bazele unui startup.

Foto: Trofeele Innovation Labs 2013 // Facebook

Studenții au avut ocazia să participe la numeroase workshop-uri și să învețe de la managerii unor importante companii IT de pe piață, precum și de la antreprenorii care și-au deschis afaceri de succes pe cont propriu.

Culic a ajutat la dezvoltarea unui sistem de programare și testare „de la distanță”, respectiv dintr-un browser web, a unor plăcuțe care fac posibil ca lumina dintr-o cameră să se aprindă automat atunci când se face întuneric.

„Eu am făcut partea de program care se găsește pe plăcuță, programul cu ajutorul căruia plăcuța comunică cu browser-ul. Adică, programul respectiv interpretează ceea ce utilizatorul scrie și astfel plăcuța comunică cu utilizatorul”, ne „traduce” ea.

Cum funcționează „plăcuțele inteligente”

Culic spune că i s-a părut interesantă ideea proiectului, însă ceea ce a atras-o cu adevărat a fost experiența de a merge la un „hackathon”, un maraton de programare de 24 de ore. Evenimentul a avut loc în martie. Atunci s-a format echipa și s-a ales și ideea pentru proiect. Varianta oficială a platformei va fi lansată la școala de vară, speră Radovici.

Foto: Echipa Wyliodrin acceptă premiul pentru „Best Business”, la Innovation Labs 2013 // Facebook

„La ce sunt bune plăcuțele? De la roboței pentru diverse concursuri, de strâns jetoane, de jucat fotbal, la frigidere de sucuri, la mici instalații de automatizare pentru o fabrică de pâine, spre exemplu, care are o mică bandă de asamblare sau o casă inteligentă. Am intrat în camere, îmi aprinde lumina dacă e întuneric”, ne lămurește asistentul universitar.

Investiția de până acum a echipei a fost de circa 200 de euro la care se mai adaugă câte 40-50 de ore de muncă pentru fiecare din cei opt membri ai echipei.

Cum inovează noul sistem

În mod obișnuit, pentru a programa plăcuțele inteligente este nevoie ca acestea să fie conectate la un calculator. Utilizatorul trebuie să-și descarce un soft pe care să-l conecteze la plăcuță pentru a putea să o programeze să execute o anumită funcție. Când programatorul este mulțumit, ia plăcuța și o atașează de „instalația de automatizare”, respectiv de ansamblul de plăcuțe care mișcă motorașe sau strâng informații de la senzori.

„Spre exemplu, dacă e un robot autonom, e destul de greu. Eu nu pot să am plăcuța conectată la calculator cât timp robotul se mișcă. Aici apare dificultatea. A doua problemă care este astăzi se referă la monitorizarea parametrilor. Dacă am mai mulți senzori pe instalație sau pe roboțel eu nu pot să-i văd în timp real, adică robotul se va mișca, eu îmi voi înregistra datele. Când am terminat, am luat robotul, l-am conectat la calculator și mi-am preluat datele”, ne explică Radovici.

Foto: Alexandru Radovici prezintă proiectul în cadrul competiției Innovation Labs // Facebook

Soluția Wyliodrin înlesnește această muncă. Utilizatorul își face un cont pe platforma dezvoltată de politehniști, își scrie programul direct în browser și apasă pe un buton care trimite programul plăcuței, iar activitatea poate fi monitorizată în timp real.

Cum să faci ca „dintr-o cutie neagră să iasă un produs”

Mădălin Ene, student în anul I la master, la Automatică, spune că a fost dintotdeauna fascinat să afle cum faci „ca dintr-o cutie neagră să iasă un produs”.

„Proiectul m-a atras din două motive. Unu, ocazia de a putea lucra cu Alex Radovici pentru că este un fel de mentor pentru mine și al doilea, știam că implicându-mă în acest proiect o să am foarte multe lucruri de învățat”, ne-a mărturisit el.

Foto: Wyliodrin // Facebook

Ene lucrează în prezent, dar spune că se gândește serios să devină antreprenor. La acest proiect, el s-a ocupat, alături de Ovidiu Stoica, de partea web și anume „cum ar putea interacționa utilizatorul cu plăcuța, interfața cu care el o să lucreze și cum o să scrie codul”, ne-a explicat el.

La sfârșitul liceului, Ene se gândea să dea la teatru, însă după ce și-a analizat opțiunile a preferat să păstreze pasiunea pentru scenă ca hobby și să dea la Politehnică, mai exact la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (FILS), convins că va face față pentru că informatica i-a fost mereu la îndemână. Salariile din domeniu au fost puse, de asemenea, în balanță.

Salarii de două ori mai mari decât media națională

În prezent, în domeniul IT&C, salariul mediu net este de circa 3.000 de lei, potrivit celor mai recente date ale Statisticii, în timp ce angajații cu activități de servicii în tehnologia informației câștigă în jur de 3.600 de lei lunar, de două ori mai mult decât media națională.

„Cred că pe viitor o să fiu programator. Nu o să scriu toată viața mea cod. Poate că ar trebui să construiesc pe ideea de a-mi deschide o firmă”, spune Ene.

În luna mai, echipa Wyliodrin a câștigat premiul Best Business la Innovation Labs, o inițiativă sprijinită de Microsoft și lansată împreună cu organizațiile TechSoup și TechLounge în 2012. Innovation Labs este un program de „pre-incubare” destinat tinerilor pasionați de IT. Practic, 11 start-up-uri sunt sprijinite timp de trei luni pentru a lansa un produs „made in Romania”.

Acest proiect este susținut de Microsoft România. Prin inițiativa YouthSpark, compania își propune să creeze oportunități pentru 300 de milioane de tineri în următorii 3 ani, cu un focus în România pe orientarea în carieră și pe crearea de competențe de tehnologii digitale și antreprenoriale. Descrierile programelor și mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.