Falimentul personal va aduce câteva zeci de mii de dosare. MFP trebuie să asigure fondurile necesare

Estimările profesioniștilor în insolvență și ale executorilor au la bază numărul relativ mic de executări silite având ca obiect garanții imobiliare deținute de persoane fizice, care însumează puțin peste 50.000 de dosare, din care mai mult de jumătate au intrat în proceduri de eșalonare a plăților. Totatalul executărilor silite se ridică în prezent la 850.000 de cazuri.

„Nu cred în povestea milionului de dosare care ar apărea în România, mai ales că există și dezavantaje când intri într-o astfel de procedură (…) Insolvența persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice și de cei care îi reprezintă, APNC și asociațiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înțelegeți că a venit sorocul. Esistă acordul BNR și al instituțiilor internaționale, care au blocat acest proiect de lege până acum. Primul proiect a fost depus în 2009. Au trecut vreo 5-6 ani”, a spus Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR) la colocviul organizat de BNR cu tema „Reglementarea procedurii insolvenței persoanelor fizice în Români. Modele și soluții legislative”.

El a arătat că puțin peste un milion de dosare de insolvență personală se regăsesc în SUA, unde legea este mult mai bună decât reglementările de la nivel european și unde 350 de judecători cu puteri federale gestionează aceste cauze.

Pe de altă parte, Arin Stănescu a criticat proiectul de lege dezbătut în Parlament, arătând că deși prevede un efort bugetar nu are niciun punct care indice de unde vin banii sau estimări privind valoarea cheltuielilor bugetare.

Președintele practicienilor în insolvență pledează pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi, sau introducerea ei direct de anul viitor, întrucât acest act normativ nu va rezolva nicicum problema impactului cursului de schimb la creditele în franci elvețieni.

„N-avem de ce s-o facem repede. Înțelegeam, ori trebuia făcută înainte de alegeri, că poate un candidat s-ar fi putut folosi de ea, ori să o facem pentru a intra în vigoare anul viitor și pusă atunci la panoplie, iată, am reușit să facem legea falimentului personal”, a continuat Stănescu.

O altă soluție, în opinia lui Stănescu, ar putea fi aprobarea legii, dar cu o amânare de șase luni pentru intrarea în vigoare, timp în care Guvernul va avea răgaz să evalueze impactul printr-un studiu și să modifice actul normativ prin ordonanță de urgență.

El a mai arătat că firma de consultanță și audit KPMG va face un studiu de impact comandat de Consiliul Investitorilor Străini.

Potrivit președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, Cristian Mihai Jurchescu, din cele 51.000 de dosare având ca obiect garanți imobiliare, circa 27.000 sunt mai vechi de un an, ceea ce înseamnă că în acele cazuri s-a ajuns la convenții de eșalonare a plăților.

„Problema s-ar pune pentru 23.000 de dosare. Mare parte din culpa debitorului. Majoritatea se sustrage de la achitarea obligațiilor, căutând tot felul de tertipuri”, a afirmat Juchescu.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu consideră că o bună parte din executările silite în derulare nu vizează prima locuință a debitorilor, astfel că estimează un impact mai redus al procedurilor de infolvență declanșate după aprobarea legii falimentului personal, undeva la 15.000 de dosare.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Justiției Liviu Stancu a afirmat că pentru alicarea legii falimentului personal va fi necesară suplimentarea efectivului de magistrați, cu personalul auxiliar aferent și spațiile aferente.

„O să realizăm într-un interval de timp rezonabil Tribunalul Comercial București, numai că la falimentul personal accentul se pune pe judecătorii, care sunt mai numeroase, tocmai pentru a nu aglomera tribunalele, care acum, pe noile coduri, au deja ma multe atribuții. Avem nevoi de un sprijin de la Ministerul Finanțelor entru a aprecia dacă statul român are posibilitatea financiară de a sprijini interesul nostru logistic”, a mai spus Stancu.

Singura poziție din partea clienților a fost prezentată de Răvan Adrian Florescu, vicepreședinte al Autorității Națonale pentru Protecția Consumatorilor, care a arătat că legea falmentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condițiile economice în care se află consumatorii.

El a pledat pentru dreptul debitorilor la o discuție prealabilă cu creditorii înainte de declanșarea procedurii de insolvență pentru a se constata dacă există cauze abuzive sau practici incorecte.

„Mai mult decât atat, dacă se ajunge pe cale judecătorească, noi considerăm că trebuie să nu fie lezat dreptul la locuință familială, adică să nu poată fi evacuați nici membrii familiei și nici debitorul. Trebuie discutat de la caz la caz”, a mai spus Florescu.

Deși înțelege nevoia de echilibru între creditor și debitor, ANPC pledează pentru o protecție ușor mai sporită în cazul debitorilor, care au mai mult de suferit în condițiile economice actuale.

La finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că susține legea falimentului personal, care ar ajuta clienții în negocierile cu băncile, cu condiția să fie „o lege bună”, aplicabilă.

FMI cere, înainte de adoptarea legii insolvenței persoanelor fizice, o analiză de impact și consultarea tuturor părților implicate. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru și ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăților.