Fantezii de vacanță: ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici vrea ELIMINAREA ACCIZEI la carburant

„Orice român normal la cap, nu numai dacă este (ministru) de Finanțe, trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură, în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”, afirmă Teodorovici.

Chiar își permite guvernul să elimine acciza la carburanți? Acciza a fost, în 2017, a patra sursă de venituri bugetare, după CAS (28%), TVA (21,3%) și impozitul pe salarii (12%).

Accizele au adus bugetului general consolidat, în 2017, 26,6 miliarde de lei, însemnând 10,6% din veniturile bugetare și 3,1% din PIB. Aproximativ jumătate din această sumă a venit din acciza la carburanți.

Prin urmare, dacă va renunța la acciza la carburanți, guvernul ar trebui să renunțe la aproximativ 13 miliarde de lei (2,8 mld. euro), anual. În primele cinci luni din an, veniturile din accize au fost de 11 miliarde de lei, însemnând 10% din veniturile consolidate. Deci, cinci miliarde de lei, cel puțin, au venit din acciza la carburant.

Că problema este extrem de complicată, o arată situația din 2017. La începutul lui 2017, guvernul a eliminat – din considerente ce au ținut de promisiunile electorale – supraaciza la carburanți introdusă de guvernul Ponta. Opt luni mai târziu, realitatea a învins promisiunea electorală, iar guvernul Tudose a reintrodus supraacciza, după ce gaura la buget ajunsese la 700 de milioane de lei. Ar fi ajuns la un miliard de lei, dacă eliminarea era păstrată până la finalul anului. Dacă guvernul Tudose nu a putut renunța la un miliard de lei, cum poate crede cineva că un guvern, oricare ar fi el, va renunța la 13-14 miliarde de lei, cât reprezintă veniturile anuale ale statului din acciza la carburanți? Adică la 10% din veniturile statului?

În iunie, guvernul a aprobat un memorandum prin care se angaja să acorde transportatorilor rutieri de mărfuri și persoane un ajutor de stat constând în returnarea unei părți din supraacciza la carburanți. Dar acest lucru este posibil pentru că bugetul „schemei” este de doar 60 de milioane de lei, nu de 14 miliarde de lei.

În condițiile în care deficitul bugetar (cheltuielile bugetului peste veniturile bugetului) au ajuns, în primele cinci luni din an, la 8 miliarde de lei, este complet exclus ca un guvern să poată lua o astfel de măsură fără a prăbuși bugetul.