Dacă un cetățean sau o companie din România își deschide un cont pe o platformă de plăți digitale, respectiv un fintech financiar, prima întrebare la care acestea caută un răspuns instant este: ajunge oare Fiscul, și cât de repede, la acest cont pentru un control și o eventuală poprire?
Utilizatorii aplicațiilor de plăți digitale, fintech-uri financiare, așa cum sunt Revolut, pentru persoane fizice, sau Ebury, Paysera, Orange Money, Monese, pentru persoane juridice și/sau fizice, au optat, în primă instanță pentru acestea ca alternativă mult mai convenabilă decât băncile ori casele de schimb valutar pentru a le utiliza în schimburile valutare.
În cazul persoanelor fizice, s-a propagat rapid vestea că aceste aplicații utilizează cursuri de schimb mult mai bune ca instituțiile financiare clasice, iar comisioanele sunt foarte mici sau zero. Succesul în rândul tuturor categoriilor de utilizatori a fost pe măsură, în România ca peste tot în lume. Astfel, Revolut, de exemplu, care și-a lansat operațiunile în urmă cu aproape trei ani, în mai 2018, a ajuns să aibă peste un milion de utiliztori.
Lansată inițial ca o aplicație bancară cu card atașat multi-valutar, Revolut, prin intermediul căreia se pot realiza transferuri de bani și plăți fizice, pentru că este emis și un card fizic, sau online, aplicația s-a dezvoltat exponențial din punct de vedere al facilităților pe care le pune la dispoziția clienților. Practic, este vorba despre o alternativă, rapidă, eficientă, low cost, la produsele bancare clasice – cont, card și servicii de mobile și internet banking.
La sfârșitul anului 2018, Revolut a primit licența de bancă specializată de la Bănca Centrală Europeană (BCE). Diferența esențială însă, nu numai dintre Revolut și băncile tradiționale, ci dintre toate fintech-urile financiare este că, spre deosebire de acestea, (încă) nu oferă clienților produse de creditare. Altfel, funcțiunile (facilitățile) pentru client, adăugate în ultimii doi ani pornesc de la economisire și ajung la investiții în criptomonede și aur.
Deși faptul că fintech-urile atasează noi și noi servicii, cu acces pentru absolut toți consumatorii, de astfel de produse financiare înseamnă o democratizare a deprinderilor de a economisi și de a investi, totuși cea mai mare parte a utilizatorilor rămân în zona ”nesofisticată” și vor răspunsuri simple, la chestiuni simple.
Ajunge Fiscul la contul meu Revolut? Când, cum și de ce?
Este poate cea mai arzătoare întrebare, pe care tot românul o are în minte încă de la început. Răspunsul simplu sună așa: NU, nu ajunge: Dar, răspunsul complicat conține mai multe detalii. Astfel, aplicațiile de tip fintech financiar funcționează în România în baza unei licențe pentru bani electronici emisă în țara de origine. De exemplu, Revolut deține o astfel de licență, emisă de Banca Lituaniei, și respectă toate reglementările europene și locale în vigoare.
”Revolut nu are o relație directă cu ANAF, însă ANAF poate institui popriri pe conturile Revolut”, ne-a explicat Irina Scarlat, Director Dezvoltare CEE Revolut
Pentru aceasta, ANAF și orice altă autoritate fiscală trebuie să adreseze o solicitare către Inspectoratul Fiscal din Lithuania (VMI), iar Revolut cooperează întotdeauna cu autoritățile atunci când sunt emise astfel de solicitări de către autoritățile fiscale, adaugă aceasta.
Important de precizat este faptul că, atunci când își deschid un cont Revolut, utilizatorii acceptă termenii de utilizare a serviciului, care stipulează faptul că sunt obligați să respecte legislația în vigoare din țara în care sunt rezidenți. Ceea ce înseamnă că este responsabilitatea utilizatorului să declare veniturile obținute și să plătească impozitul pe venit plus orice alte taxe aplicabile conform legislației fiscale în vigoare în țara respectivă.
Conturile fintech-urilor financiar NU pot fi folosite pentru a face evaziune fiscală
Banii trebuie să fie raportați ca venituri și sunt supuși taxării, iar Revolut face demersuri pentru a verifica sursa fondurilor, atunci când acest lucru este necesar. Deci NU, conturile Revolut nu pot fi folosite sub nici o formă pentru a face evaziune fiscală – Irina Scarlat, Head of Growth Revolut
Daniel Turbatu, CEO Paysera România, fintech financiar destinat companiilor, explică la rândul său procedura în cazul în care ANAF solicită detalii despre clienți. ”Suntem obligați să dăm informațiike care ni se solicită dinspre autoritatea fiscală din România, despre un client Paysera, atâta vreme cât acel cont se supune autorității centrale din România”, precizează șeful Paysera România. Noi avem un parteneriat cu Libra Internet Bank în România, însă putem pune la dispoziția fiscului informația despre existența contului numai dacă primim o solicitare expresă în acest sens.
Cu alte cuvinte, Paysera fiind un fintech financiar fondat în Lituania, deschide conturi sub licența Băncii Centrale din Lituania, iar detalii despre tranzacțiile din conturile clienților pot fi obținute de către ANAF prin solicitări către Fiscul lituanian. Pentru conturile deschise în parteneriat cu Libra Bank România, ANAF se va adresa băncii, iar pentru conturile în leva, ANAF se va adresa Fiscului din Bulgaria.
Cu alte cuvinte, teoretic, Fiscul din România poate acționa, în cazurile în care se impune acest lucru, pentru rău-platinici, pe conturile cu IBAN românesc, iar mai departe trebuie să inițieze un întreg demers cu autorități fiscale din alte țări.
Ce trebuie să știți despre aplicațiile conturile și cardurile atașate acestora din punct de vedere legal-fiscal:
- la solicitarea ANAF, organizațiile sunt obligate să pună la dispoziție informațiile solicitate
- dacă Fiscul solicită date despre un client aplicație, inclusiv conturi și IBAN, fintech-ul trebuie să ofere informațiile solicitate
- dacă IBAN-urile sunt românești, respectiv fintech-ul respectiv se află într-o relație de parteneriat cu una sau mai multe bănci din România, la solicitarea ANAF, fintech-ul trebuie să pună la dispoziție datele contului
- dacă IBAN-urile NU sunt românești, ci sunt deschise în țara de proveniență a fintech-ului respectiv, acesta NU pune la dispoziția ANAF mai mult decât informația inițială privind existența acestui cont, iar Fiscul din România va trebui să se adreseze autorității fiscale din țara respectivă.
În România, spre deosebire de alte țări, există regula ca, atunci când un client, persoană fizică sau juridică, își deschide un cont la o bancă sau mai multe, banca informează ANAF. Este probabil că există o bază de date cu acces dinspre ambele părți, în care pot fi identificate, după CUI în cazul firmelor, după CNP în cazul persoanelor fizice, clienții. Iar, dacă sunt probleme, Fiscul acționează prin popriri pe toate conturile contribuabilului.
Despre conturile atașate aplicațiilor de tip fintech digital-financiar nu poate fi vorba atâta vreme cât acestea sunt deschise sub autoritatea unor entități financiare din alte țări. Este cert însă că, ANAF poate institui popriri pe conturile cu IBAN românesc deschise în astfel de aplicații, iar fintech-urile sunt obligate să comunice datele solicitate de Fisc.
Pentru a exista un acces comun, total și complet, la nivel european, cel puțin la nivelul Uniunii Europene, este clar că ar trebui creat un cadru legislativ care să reglementeze această NOUĂ chestiune – accesul autorităților fiscale locale la conturile deschise în aplicațiile de tip Revolut și altele similare. La care să se adauge, bineînțeles, o platformă comună, în care absolut toat entitățile financiare, clasice sau alternative, să furnizeze informațiile necesare unui control strict al conturilor și tranzacțiilor, prin raportări periodice actualizate.