EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR: Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR: ”Dimensiunea deficitelor arată problemele de competitivitate ale României”. Cele cinci efecte pozitive ale schimbării în bine a ratingului Standard&Poor’s

Schimbarea calificativului Standard&Poor’s pentru România, din negativ în stabil, nu înseamnă doar o sumă de factori care au fost luați în considerare, economic, politic și social, ci mai ales o sumă de efecte pozitive care se vor resimți în perioada imediat următoare.

Pentru prima dată din noiembrie 2013, agenţia de rating Standard & Poor’s a îmbunătăţit perspectiva rating-ului României de la „negativ” la „stabil”, și a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală („BBB minus /A-3” ).

„Perspectiva României, urcată de la negativ la „stabil” deoarece credem că riscurile fiscale pe termen scurt la adresa României s-au redus. Guvernul numit în funcţie după alegerile parlamentare din decembrie a amânat majorarea pensiilor adoptată de precedentul legislativ. De asemenea a demarat un curs de consolidare care credem că va asigura faptul că deficitul guvernamental şi datoria externă vor rămâne moderate până în 2024″, se menţionează în comunicatul agenţiei de evaluare.

CONTROVERSĂ Putin testează reacția NATO chiar în ziua de Crăciun. Rusia a trimis două bombardiere strategice în nordul Marii Britanii

15:56

CONTROVERSĂ Mocnește o nouă criză în Orientul Mijlociu. Unde se află „punctul zero” și ce ar însemna o „escaladare în cascadă”

15:33

Este de luat în calcul faptul că agenția a emis, în decembrie 2020, un punct de vedere privind perspectivele economice ale României pentru acest an, astfel: pe de o parte, a anunțat că ar putea revizui în scădere ratingul României dacă dezechilibrele vor continua să se confrunte cu noi provocări în etapa de după alegeri. Pe de altă parte,  a anunțat faptul că ar putea revizui la “stabilă” perspectiva atribuită ratingului dacă România va asigura consolidarea fiscală, importantă pentru stabilizarea finanţelor publice, și dacă, totodată, va asigura optimizarea balanţei importuri-exporturi.

Pentru acest an România avea doar două variante: retrogradare sau promovare. S&P nu se aşteaptă ca politica fiscală să fie înnăsprită în acest an, adică nu vor crește impozitele și taxele. Prin urmare, România are de rezolvat în acest an problema deficitelor, pentru că adâncimea lor arată problemele de competitivitate ale economiei naționale – Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR

Cele cinci efecte directe ale schimbării ratingului de țară de la negativ la stabil

1. Dobânzile în scădere la care România se va împrumuta pe piețele internaționale –  dovada fiind ultima emisiune de bonduri lansată de MF –  
2. Creșterea încrederii investitorilor internaționali într-o economie pe care S&P o apreciază ca fiind pe creștere de PIB (7%) și scădere a deficitelor genene
3. Stabilitatea cursului leu – euro 
4. Menținerea lichidităților necesare în economie printr-o dobândă de referință scăzută la jumătate
5. Scăderea datoriei guvernamentale la 50% din PIB

Prognozele economice sunt sensibil influențate de campania de vaccinare

”Prognozele noastre economice rămân sensibile la evoluţia situaţiei sanitare precum şi a posibilelor întârzieri în campania de vaccinare. În special succesul programelor de imunizare, atât cel intern cât şi cel de peste hotare, vor influenţa în ce măsură economia României va putea fi redeschisă”, subliniază analiştii de la Standard & Poor’s.

Economia României ar putea înregistra o creştere de 5% în 2021, consideră analiștii agenției, pe baza revenirii consumului privat şi a majorării investiţiilor, în special în sectorul public. Acesta din urmă va fi susţinut de programul multianual de investiţii în infrastructură al guvernului, conform căruia chletuielile publice urmează să crească cu 15% în 2021. Aceasta va duce ponderea investiţiilor în PIB la un maxim istoric de 5%”, estimează Standard & Poor’s.

Aplicarea planului de investiţii al Guvernului va depinde de absorbţia fondurilor europene alocate României, iar pentru accesarea fondurilor UE, România va trebui să elaboreze proiecte eligibile şi să implementeze o agendă de reforme.

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental, agenţia de rating estimează un nivel de 7% din PIB pentru acest an, concomitent cu ajustarea politicii fiscale se va ajusta gradual în încercarea de a ajuta revenirea economică pe termen scurt. Deficitul fiscal se va reduce la 3% din PIB în 2024, susţinut de obiectivele de consolidare pe termen mediu ale guvernului şi revenirea economiei, apreciază S&P.

”Credem că aceasta va opri erodarea finanţelor publice şi ne aşteptăm ca datoria guvernamentală să se stabilizeze la aproximativ 50% din PIB în 2023″, se arată în comunicarea Standard & Poor’s. Pe de altă parte, riscurile pe termen scurt, de creștere a deficitului bugetar, au fost evitate prin amânarea creșterii pensiilor, ceea ce pentru agenția de rating a însemnat o decizie salutară.

Agenția apreciază ca riscurile generate de deficitele gemene (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent) încă ridicate ale României sunt atenuate de perspectiva absorbţiei unui volum important de fonduri europene, pentru că România este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale prevăzute în Cadrul Multianual al UE şi în Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă.

Decizia agenției de rating Standard&Poor’s confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte –  Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor,

Agenţia americană de rating Standard and Poor’s a modificat, de la negativ la stabil, ratingul a României, dar menține calificativul cu minus pentru S&P păstrat ratingul de ţară pe ultima treaptă recomandată investiţiilor (BBB-).