Sabia cu două tăișuri din 2021: Nu solicitați suspendarea ratelor la credite dacă aveți o situație financiară stabilă. Cât plătesc în plus cei care și-au amânat ratele în 2020?

Cu doar o zi înainte de sfârșitul anului, cu prevederi valabile începând din 1 ianuarie 2021, noul guvern a adoptat în regim de urgență Ordonanța privind posibilitatea amânării, din nou, pe încă nouă luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2021, a ratelor bancare, pentru cei care încă nu își pot relua plățile la credite.

Este vorba despre a doua amânare admisă, în anumite condiții însă, pentru acei contribuabili care decid, împreună cu banca și după ce dovedesc faptul câ îndeplinesc condițiile impuse prin actul normativ, că situația de facto îi obligă să facă acest pas (și) în anul 2021.

Anul trecut, încă din luna martie, autoritățile și băncile, la unison (unele bănci chiar înainte de aprobările oficiale) au oferit românilor, persoane fizice și juridice deopotrivă, alternativa suspendării la plată a ratelor la credite, pe maximum nouă luni, până la 31 decembrie a.c.

După două luni în care au fost instituite, succesiv, stările de urgență și de alertă, ceea ce a determinat închiderea unor businessuri, acces blocat la job, stoparea a peste trei sferturi din activitatea economică de bază, inclusiv a transporturilor și a unei bune părți din producție, oamenii au fost trimiși în șomaj tehnic. A urmat, pentru mulți dintre aceștia, șomajul definitiv sau, în acel mai bun caz, schimbarea locului de muncă cu unul mai slab plătit.

Au fost situații extreme, de impas financiar profund, în urma cărora 558.000 de persoane fizice și persoane juridice, cumulat, au solicitat suspendarea plăților, suma totală consemnată fiind de peste 43 miliarde euro, adică 15% din volumul total al creditelor înregistrat în evidențele băncilor la acel moment.

Acum, după aproape nouă luni de la prima amânare, înainte de a începe anul 2021, guvernul vine cu actul normativ prin care permite, în anumite condiții, o nouă opțiune de suspendare. Sunt însă câteva condiții pe care cei care vor face a doua (sau chiar prima) solicitare trebuie să le îndeplinească: să demonstreze că, în ultimele trei luni, veniturile le-au scăzut cu cel puțin 25% și să fi avut o primă cerere de suspendare pe o perioadă mai mică de nouă luni sau deloc.

Cine, ce, când, cum, cât?

Cu alte cuvinte, cine a beneficiat în acest an de amânarea pentru perioada maximă (nouă luni), nu mai poate solicita acest lucru acum, iar cine a beneficiat de suspendări pe termene mai mici, poate solicita încă o dată doar pentru diferența de termen.

De exemplu, dacă solicitarea din primăvara acestui an a fost pentru șase luni, acum se poate face o nouă cerere, pentru doar trei luni. Cine nu a solicitat vreo amânare până în prezent, va putea face acest lucru acum, pentru o perioadă de maximum nouă luni.

Solicitările vor fi depuse până la 15 martie a.c., iar băncile vor analiza și vor trebui să ofere un răspuns până la 31 martie a.c. Ar trebui, în final, să fie vorba despre o decizie comună, în urma căreia, clientul care solicită amânarea, pentru prima sau a doua oară, a plății ratelor, să depășească impasul financiar în care se află, astfel încât să-și reia cât mai repede cu putință plățile.

Ce se întâmplă cu ratele plus dobânzile amânate timp de câteva luni? De ce ar trebui să fie preocupați clienții băncilor care au optat pentru această variantă în perioada următoare?

”Nu aș numi o situație fericită, aceea în care oamenii au decis că vor să amâne la plată ratele la credite, pentru că vor avea de plătit semnificativ mai mult în viitorul foarte apropiat”, a explicat pentru Gândul Financiar Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).

Băncile, pentru perioada suspendării plăților au cuantificat, în continuare dobânzile, fără penalități de întârziere, astfel că suma care se va adăuga la soldul creditului rămas de plată va cuprinde ratele neplătite timp de N luni, pe cât a fost solicitată amânarea, plus dobânda anualizată, calculată la suma acestor rate neplătite.

În cazul creditelor ipotecare, această sumă se împarte la 60 de luni, astfel că rata lunară actuală va crește cu această sumă divizată pe următorii cinci ani. De exemplu, dacă în momentul suspendării un client avea o rată lunară de 350 euro, din care 250 euro reprezentau creditul principal, iar 100 euro dobânda lunară (credit ipotecar pe 20 de ani), amânarea cu nouă luni a plăților a însemnat o sumă de 350 x 9 = 3.150 euro, din care 1.800 euro la soldul principal și 1.350 euro la dobândă.

În cazul creditelor de consum ori a cardurilor de credit, creșterile de rată lunară (principal plus dobândă) pot ajunge și spre 50% din rata inițială (este un exemplu de maximum). Cu alte cuvinte, pentru un card de credit, din care este utilizată întegral suma de 22.000 lei, iar rata lunară de până anul trecut era în jur de 1.100 lei, extrasul pe luna ianuarie este de 1.600 lei de plată. Creșterea, în acest caz, este cu 55% a ratei anterioare, respectiv a soldului cumulat în cele nouă luni, splitat pe doar 18 luni începând cu luna ianuarie 2021. Sigur, cazurile sunt individuale, iar băncile au produse, dobânzi și condiții diferite de creditare.

Nu intrăm în detalii despre calculul dobânzii la dobândă, pentru următoarele 60 de luni, dar este cert că suma minimă de plată, în fiecare lună, după expirarea celor nouă luni este: 3.150 : 60 = 52,5 euro, din care 30 euro la principal și 22,5 la dobândă. Astfel, din ianuarie acest an, debitorul va avea de plată 350 euro rata inițială plus 52,5 euro adaos din suma amânată împărțită la 60. Suma de 52,5 euro, la cursul din acest moment, înseamnă, în lei, 256 lei în plus. Dintr-o rată lunară de circa 1.705 lei, suma urcă la aproape 2.000 lei.

Clienții băncilor care au optat pentru amânare, în primăvara anului trecut, încep acum supliciul unor plăți mai mari, în condițiile în care este posibil să nu își fi revenit financiar. În acest caz, este absolut necesară o discuție cu bancar și analiza unei soluții prin care să depășească impasul.

Chiar dacă situația din primăvară a fost una extrem de dificilă pentru întregi industrii și sectoare de activitate, angajații fiind trimiși în șomaj tehnic ori definitiv, iar soluția amânării la plată a fost una absolut necesară, acum lucrurile pot fi chiar mai dificile.

Guvernul  a decis ca o altă serie de români – dintre cei care au optat pentru amânări mai mici decât perioada maximă prevăzută și pentru cei care nu au solicitat deloc – să beneficieze de amânarea plății ratelor. Dar este de luat în calcul că anul în curs ar putea fi, cel puțin din punct de vedere economic, la fel sau chiar mai slab comparativ cu 2020, iar în cazul în care nu sunt motive foarte întemeiate pentru acest pas, este bine să fie continuată plata ratelor bancare.

Este o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, este vorba despre o relaxare a plăților, pe de altă parte însă, după ce expiră perioada de suspendare, ratele sunt mai mari. Sfatul bancherilor este să fie foarte bine cântărită decizia de amânare.

Trei decizii pentru un somn mai bun în privința ratelor bancare

• Nu amânați la plată creditele, dacă treceți prin dificultăți suportabile ori aveți o situație financiară stabilă, oricât de tentant ar fi să rămâneți cu disponibilități bănești în această perioadă
• Sfatuiți-vă cu banca al cărei client sunteți și căutați împreună soluția pentru această perioadă
• Economisiți, economisiți, economisiți! Fie chiar și pentru vacanța 2021, dacă nu pe termen lung.

Crizele, potrivit teoriilor economice, sunt cele mai bune perioade în care comportamentul de consum devine mai responsabil, oamenii devin mai cumpătați și își îndreaptă disponibilitățile spre lucruri necesare sau chiar spre investiții.