Euro digital, alternativa la criptomonede, începe să prindă contur. Ce pune la cale Banca Centrală Europeană

Cum ar fi ca, pe viitor, fiecare european să deţină un cont în euro digitali la Banca Centrală Europeană? Instituţia de la Frankfurt, capitala financiară a UE, urmează să lanseze miercuri, 14 iulie, cel mai important proiect al său de la introducerea monedei unice. Deocamdată, totul este într-o fază de evaluare, urmată de mai multe teste.

Dacă totul va decurge conform planului, euro digital ar putea fi lansat în jurul anului 2025. Și va oferi cetăţenilor un nou mijloc de plată.

Viitorul înseamnă plăți fără numerare

BCE vrea să se alăture tendinţei de creştere a plăţilor fără numerar, care s-a amplificat odată cu pandemia de Covid-19. Până și-n Germania, ţară unde numerarul a fost mult timp la putere, în 2020, pentru prima dată, consumatorii au plătit mai mult cu cardul decât cash.

POLITICĂ Adrian Câciu: Unii pensionaţi spun cât de corupt e sistemul, dar le-a convenit să iasă cu 40.000 pensie şi să tacă atunci când aveau probleme

18:22

CONTROVERSĂ Revolte de stradă în Congo, țara în care Horațiu Potra ducea mercenari români. Protestatarii cer „capul” președintelui

18:21

Însă bancherii europeni se tem că această tendinţă va fi una de care vor profita monedele virtuale private sau, și mai grav, valutele străine. În 2019, un proiect al Facebook de a-şi crea propria monedă virtual a provocat un adevărat şoc pe piață. În același timp, se știe că mai multe ţări, precum China sau SUA, lucrează la propria lor criptomonedă. De fapt, Beijingul a început deja testele cu plăţile în e-yuan (deocamdată, via telefonul mobil), iar obiectivul Partidului Comunist este de a face din e-yuan o monedă internaţională de referinţă.

Olaf Scholz, ministrul german al Finanțelor, afirma recent că „o Europă suverană are nevoie de soluţii de plăţi inovative şi competitive”. Iar euro digital tocmai asta va face – va permite persoanelor fizice şi companiilor să depună direct această monedă la un cont deschis la banca centrală, la care până acum accesul era rezervat doar băncilor comerciale. Mai mult: banii vor fi protejaţi împotriva oricărui risc de pierdere, ori acesta este un argument extrem de puternic, într-un moment în care proiectul de garantare europeană a depozitelor se află într-un impas major.

Ce propunere are BCE

BCE promite o utilizare rapidă, facilă şi complet sigură pentru achitarea cumpărăturilor la supermarket. Totul se va face online, via o aplicaţie pe smartphone.

Miza va fi „convingerea consumatorilor să treacă la un nou mijloc de plată care nu diferă de cele existente în termeni de tratament şi gama serviciilor”, estimează Heike Mai, economist la Deutsche Bank. „Obiceiurile de plată ale consumatorilor nu se vor schimba cu lansarea unui euro digital”, contraatacă Guido Zimmermann, analist la LBBW.

Diferențe față de criptomonedele actuale

Diferenţa faţă de o criptomonedă, cum este bitcoin, constă în faptul că ultima nu reprezintă un mijloc de plată oficial. Unitatea sa de cont nu este definită de stat, ci este emisă de organizaţii private.

Tocmai aici vor să „lovească” instituțiile financiare. Băncile centrale își propun să aducă stabilitatea în lumea foarte speculativă a monedelor digitale, ale căror cotaţii au înregistrat fluctuaţii semnificative în ultimul an. „Un euro astăzi trebuie să valoreze un euro mâine, în numerar sau digital”, subliniază BCE.

Protecția datelor private, chestiune spinoasă

Pe de altă parte, BCE trebuie să ţină cont de îngrijorările europenilor cu privire la protecţia vieţii lor private. Aceasta este, în prezent, una dintre principalele preocupări exprimate în sondajele efectuate pe subiecți din toată UE. Datele ar trebui să fie mai bine protejate cu un euro digital decât cu alternativele propuse de prestatorii privaţi, dă asigurări BCE.

Cum, însă, consumatorii fug spre noile monede digitale (de tipul bitcoin) care permit evitarea comisioanelor unui cont de economii clasic, e clar că băncile din zona euro au de suferit. În context, BCE analizează posibilitatea de a taxa doar depozitele care depășesc un anumit prag. De exemplu, depozite mai mari de 3.000 de euro, a declarat Fabio Panetta, membru în comitetul director al BCE.