Finanțele au respins ofertele băncilor pentru obligațiunile cu scadența de doi ani

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins joi ofertele băncilor pentru pentru obligațiunile cu scadența la doi ani, considerând că randamentul cerut de acestea este prea mare, informează Mediafax.

Valoarea programată pentru licitația de joi a fost de 400 milioane lei, iar ofertele băncilor au cumulat 640 milioane lei.

La operațiunea precedentă pentru astfel de titluri, organizată în luna iulie, Trezoreria atras 184,8 milioane lei, la un randament de 5,98%.

Dealerii spun că cererea redusă înregistrată joi pentru obligațuini și randamentele în creștere au fost generate de decizia BNR de luni de a plafona împrumuturile la operațiunea repo.

„Decizia BNR de a nu mai injecta nelimitat lichiditate în piață a descurajat băncile locale să mai cumpere titluri de stat”, a spus un dealer.

Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piața internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

În iulie Finanțele au programat împrumuturi de 2,25 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piața internă, însă au atras doar 1,57 miliarde lei, în condițiile în care randamentele cerute au crescut, ca urmare a situației încordate de pe piețele financiare europene, a structurii lichidităților din sistemul bancar și tensiunilor politice din România.

Ministerul Finanțelor a atras în acest an 38,23 miliarde lei pe piața locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piața SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanțele și-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.