Premierul demis Florin Cîțu a afirmat, sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, că este de acord cu reducerea taxei pe valoare adăugată la energie electrică și gaze naturale pentru IMM-uri, ca măsură temporară, pentru următoarea jumătate de an, dar așteaptă avizul Ministerului Finanțelor Publice pentru a propune măsura ca amendament la legea de aprobare ordonanței de urgență, adoptată în ultima zi înainte ca Guvernul să fie demis prin moțiune de cenzură.
Florin Cîțu a menționat această posibilitate după ce a fost întrebat despre metodologia de plafonare a prețului la energie electrică și gaze naturale. Premierul demis a spus că forma finală a măsurii, gândită sub formă de amendamente- la legea de aprobarea a ordonanței privind compensarea facturilor, ajunsă în Parlament, va fi pezentată luni la comisii, precizând că a vorbit chiar și sâmbătă cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, în acest sens. De precizat că Guvernul nu poate emite ordonanțe de urgență în acestă perioadă când nu are puteri depline.
„Am discutat și lucruri suplimentare, să știți, pentru că au mai venit câteva idei cu care sunt de acord, în special pentru SME (Small and Medium-Size Entreprises, engl, – întreprinderi mici și mijlocii – IMM-uri). Dacă Ministerul Finanțelor este de acord, s-ar putea ca temporar, doar temporar, pentru o perioadă de 6 luni de zile sau până la sfârșitul lui martie, să reducem TVA pentru IMM-uri. Sunt 500.000 de companii. Deci temporar, dacă Ministerul Finanțelor spune că este ok să facem acest lucru, am putea să reducem TVA-ul de la 19% la 5% pentru IMM-uri”, a spus Cîțu.
„Este o măsură care ne-a fost prezentată, am spus că da, este bună, acum să vedem dacă putem să facem acest lucru temoporar, deci doar până la sfârșitul lui martie, și dacă și Ministerul Finanțelor este d acord. Până la urmă, vedeți?, căutăm și venim cu aceste soluții. Dacă nu am fi avut această creștere economică, dacă nu am fi avut mai multe resurse la buget, nu am fi putut să implementăm, pentru că, de exemplum o reducere de TVA înseamnă o gaură la deficitul bugetar, chiar pe cinci luni, ar însemna o creștere a deficitului”, a spus premierul demis. „Impactul e mare, dar ne putem permite”, a spus premierul.
Anterior, în aceeași conferință de presă, Florin Cîțu a prezentat cele mai recente evaluări ale agențiilor de rating străine Moody’s și Standard&Poor’s, care au reconfirmat ratingul României, iar Moody’s a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă. Șeful Cabinetului demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD a afirmat că evaluările confirmă că măsurile luate de echipa sa guvernamentală sunt bune și că impun obligația „să nu lăsăm România și guvernarea României să intre pe mâna populiștilor”.
De amintit că reducerea TVA de la 19% la 5% pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și non-casnici pe o perioadă de 6 luni este prima măsură cuprinsă în capitolul „Criza prețurilor la energie”, din propunerile USR pentru un program de guvernare, cu care formațiunea politică s-a prezentat la consultări la Controceni, a finalul cărora Klaus Iohannis l-a desemnat pe liderul USR, Dacian Cioloș, să formeze noul Guvern. Mai mult, doi deputați USR – fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, și Cristina Prună – au depus, marți, un proiect de lege în acest sens în Legislativ.
Întrebat despre ideea amânării plății facturilor la energie și gaze ale populației, Florin Cîțu a declarat: „Ne intereserează această perioadă când facturile sunt mai mari. Acum, vom vedea care e formula optimă, și aici l-am rugat pe ministrul Virgil Popescu să vină cu formula optimă, după ce are câteva discuții. Să vedem dacă se amână până la jumătatea verii, până la jumătatea anului viitor, dacă se împarte pe mai multe perioade, sunt mai multe scenarii cu care lucrăm. Haideți să vedem care e cel mai bun scenariu. Ați văzut și anul trecut, când am început cu amînarea ratelor la credite. Tot așa am început, nu aveam o formulă inițială cea mai bună. Am mers pe o formulă maximă, apoi am revenit. Încercăm, nimeni nu a făcut acest lucru până acum, dar este între soluțiile pe care le propune și Comisia Europeană și o luăm în calcul. Formula finală o vom vedea luni”, a răspuns premierul.
Premierul a spus că oamenii care vor opta pentru amanarea plății facuturilor nu vor avea costuri suplimentare. „Nu, nu, nu, nu este ca la un credit la bancă și așa mai departe, nu există dobândă, e vorba de a amâna o perioadă aceste facturi. Bineînțeles că, pentru companiile respective (furnizorii de energie și gaze – n.r.), această amânare reprezintă sigur un cost. Și atunci ne gândim cumva la o compensare și pentru companiile respective, să nu trebuiască să plătească impozite o perioadă și așa mai departe. Există un efect în lanț pe care încercăm să îl identificăm și apoi să îl atenuăm”, a punctat Cîțu.
Întrebat despre procentul plafonării prețului la energie și gaze, premierul demis a precizat că și aici sunt discuții. „Formula finală încă nu este. Ceea ce a fost greu a fost să agreem să vrem să mergem în această direcție, pentru că înseamnă costuri pentru bugetul României, anul acesta de aproape un miliard, anul viitor, câteva miliarde – ne permitem, nu ne permitem? De aici a început toată discuția. Acum, forma finală vom vedea exact care va fi, pentru că trebuie discutată și cu partenerii de coaliție care vor vrea această formă și vor vota în Parlamentul României”, a spus Florin Cîțu.
Furnizorii și distribuitorii de energie și gaze au criticat, vineri, prin comunicate de presă, atât amânarea plății facturilor, cât și plafonarea prețurilor.
Asociația Furnizorilor de Energie din România – AFEER a transmis, vineri, că „măsuri precum plafonarea prețului și/sau amânarea plății facturilor de către consumatori, desi pe perioada aplicarii pot constitui un sprijin aparent pentru consumatorii carora li se vor aplica, nu sunt cele mai potrivite și benefice deoarece acestea vor crea efecte nocive, în lanț, după aplicare”.
În același interval de timp, Federația Patronală a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a atras atenți că „orice intervenție care poate duce la punerea în pericol a stabilității financiare a furnizorilor poate avea consecințe critice, generând dezechilibre majore pe piața angro, o presiune și mai mare pe prețurile la consumatorul final, pierderea unor locuri de muncă și, implicit, mai puține venituri la bugetul de stat”.